23 decembrie, ziua în care au fost salvați supraviețuitorii unuia dintre cele mai tragice accidente aviatice. „Mi-am mâncat prietenii ca să supraviețuiesc”
0Pe 23 decembrie 1963 Cargoul „București” a ancorat în portul Constanța, după prima călătorie în jurul Pământului realizată de o navă românească. Nouă ani mai târziu, în 1972, erau salvați supraviețuitorii zborului Andes. Povestea victimelor care au fost nevoite să recurgă la canibalism pentru supraviețuire a făcut obiectul unui film nominalizat la Oscar și a câștigat 12 trofee la gala premiilor Goya.
1823: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pedagogul român, Alexandru Flechtenmacher
Pe 23 decembrie 1823 s-a născut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor și pedagog român, întemeietorul şi primul director al Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti (1864-1869).
Flechtenmacher a compus muzica pentru „Hora Unirii”, pe versurile scrise în anul 1855 de poetul Vasile Alecsandri. A murit la 28 ianuarie 1898, la vârsta de 74 de ani.
1884: S-a născut inginerul și întreprinzătorul român Nicolae Malaxa
La 23 decembrie 1884 a murit Nicolae Malaxa, rămas în istorie ca un personaj controversat: om de afaceri inteligent şi abil, care a ştiut să-şi construiască rapid un domeniu industrial uriaş, profitând de orice oportunitate ivită.
Nu multă lume știe că Malaxa a avut și un simţ dezvoltat al culturii, dar şi al generozităţii. Ca un adevărat ctitor, el l-a angajat pe arhitectul Horia Creangă, nepotul renumitului Ion Creangă, să ofere Uzinelor Malaxa un retuş estetic. Arta modernă s-a întrepătruns impecabil cu stilul industrial, Creangă realizând o arhitectură-simbol dedicată muncii şi inovaţiei. Clădirea principală a uzinei, cea marcată cu impozanta arcadă de la intrare, este astăzi monument de patrimoniu.
Industriaşul a donat constant către cultură, fiind un susţinător de nădejde al Societăţii Scriitorilor Români. Ba mai mult, el a finanţat realizarea primelor volume ale „Enciclopediei României“, care au intrat la tipar începând cu 1938. Tot în domeniul arhitecturii, Malaxa a investit în blocul din Bucureşti Malaxa-Burileanu, astăzi monument de patrimoniu, iar fosta sa locuinţă găzduieşte în prezent sediul Institutului Cultural Român.
Imaginea i-a fost ştirbită de alierea cu oameni politici corupţi şi extremişti, iar imperiul său s-a prăbuşit la picioarele comuniştilor. Nicolae Malaxa a murit în 1965.
1888: Pictorul olandez Vincent van Gogh își taie o parte din urechea stângă
Artistul recurge la acest gest într-unul din desele sale momente de rătăcire. Este de departe cel mai faimos act de automutilare din istoria artei, însă motivaţia din spatele deciziei lui Vincent Van Gogh de a-şi tăia o ureche a rămas necunoscută timp de peste un secol.
La baza gestului disperat ar fi stat, potrivit unor opinii, vestea că fratele său se căsătorește.
1933: S-a născut Akihito, fost împărat al Japoniei.
Fostul împărat în vârstă de 90 de ani, Akihito, a fost al 125–lea descendent în linie directă de la primul împărat, Jimmu Tenno. Constituția japoneză din 1947 i-a limitat rolul la cel de „simbol al statului și al unității poporului japonez”. A abdicat la 30 aprilie 2019.
1962: S-a născut fizicianul de origine română Stefan Walter Hell
Stefan Walter Hall este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2014, împreună cu chimistul american Eric Betzig şi cu chimistul şi fizicianul american William E. Moerner.
Cei trei cercetători au fost premiați pentru dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie.
Stefan Walter Hell a părăsit România comunistă şi s-a mutat în anul 1978 în Republica Federală Germania. A copilărit la Sântana, în județul Arad, unde a urmat școala elementară între anii 1969 și 1977. În 1977 a fost admis la Liceul Nikolaus Lenau din Timișoara.
În anul 1981, și-a început studiile la Universitatea din Heidelberg, Germania, unde și-a susținut lucrarea de doctorat în anul 1990. Teza lui de doctorat a avut tema: „Imagistica microstructurilor transparente într-un microscop confocal“.
1963: Prima călătorie în jurul lumii realizată de o navă românească
În urmă cu 60 de ani s-a încheiat prima călătorie în jurul lumii realizată de o navă românească, cargoul „București”, care a ancorat în portul Constanța. La 11 august 1963, nava a plecat din portul Constanța. Echipajul era alcătuit din 50 de persoane sub comanda căpitanului Liviu Neguţ.
Cargoul a fost încărcat cu tractoare şi cu instalaţiile necesare pentru construirea unei fabrici de ciment la Santiago de Cuba. Nava a fost construită în anul 1962 în Iugoslavia.
Nava a parcurs 27.600 de mile, cu o viteză medie de 12 noduri pe oră, iar călătoria a durat, în total, 134 de zile.
1972: Cutremur devastator în capitala Nicaraguei, Managua
Un cutremur a lovit capitala Nicaraguei. Seismul a avut magnitudinea de 6,5 grade.
Peste 10.000 de oameni și-au pierdut viața.
1972: 16 supraviețuitori ai dezastrului zborului Andes au fost salvați după 73 de zile
După prăbușirea avionului în Anzii Sud-Americani, cei 16 oameni salvați la aproape două luni și jumătate de la dezastru au supraviețuit prin canibalism. Povestea lor a fost transpusă într-un film difuzat pe platforma Netflix. La bord se aflau 45 de persoane, majoritatea tineri, printre care și o echipă de rugby din Uruguay. 12 pasageri au murit în urma impactului, iar alți 17 au murit pe parcursul zilelor petrecute în ger.
Filmul a stârnit numeroase controverse și a obținut 12 trofee la gala premiilor Goya, dar și nominalizări la Oscar, devenind unul dintre cele mai vizionate filme în limba spaniolă pe Netflix.
La 40 de ani de la accidentul aviatic care i-a schimbat viaţa, medicul Roberto Canessa povestea că a fost nevoit să mânânce din prietenii săi pentru a nu muri de foame. Avea la acea vreme 19 ani şi era student la Medicină. Medicul a mărturisit că nu va uita niciodată momentul în care a trecut la canibalism, mâncând din ceilalţi pasageri pentru a supravieţui.
„A fost dezgustător. În ochii unei societăţi civilizate, acest fapt era o decizie revoltătoare. Mi-am călcat în picioare demnitatea atunci când am hotărât să mănânc bucăţi din prietenii mei pentru a supraviețui. Am avut senzaţia că profit de prietenii mei care au murit”, povestea Roberto Canessa.
1986: Voyager, aterizează la baza Edwards Air Force din California
Pilotată de Dick Rutan și Jeana Yeager, Voyager a devenit prima aeronavă care zboară non-stop în jurul lumii fără realimentare aeriană sau terestră.
1989: Masacrul de la Otopeni și înlăturarea dictaturii
La 23 decembrie 1989, mai multe personalități politice, diplomatice și culturale din întreaga lume salută înlăturarea dictaturii și își declară sprijinul pentru instaurarea democrației în România: George Bush, preşedintele SUA, Peter Mladenov, secretar general al CC al PC bulgar, Ladislav Adamec, preşedintele PC cehoslovac, cunoscutul disident ceh Vaclav Havel, preşedintele Franţei, François Mitterrand, ministrul de externe vest-german, Hans Dietrich Genscher, secretarul general al NATO, Manfred Wörner, premierul britanic, Margaret Thatcher.
În plus, liderul sovietic Mihail Gorbaciov anunță Congresul Deputaților Poporului despre evenimentele din România. La Chișinău, capitala RSS Moldoveneşti, în centrul oraşului au fost aprinse mii de lumânări şi a avut loc o slujbă religioasă în memoria victimelor din România.
În dimineaţa de 23 decembrie 1989, 34 de militari în termen de la Cîmpina, chemaţi să apere de terorişti aeroportul de la Otopeni, au fost ciuruiţi dintr-o gravă confuzie a autorităţilor militare de atunci. Doi vrânceni au murit şi altul a supravieţuit în acea neagră zi din timpul Revoluţiei.
„Am plecat 80 de militari, în trei camioane, cu destinaţia Aeroportul Otopeni, să apărăm zona. Eu eram în primul camion. Am fost opriţi la mai multe baraje, unde s-au schimbat parole, apoi, la câţiva metri de zona unde trebuia să ajungem a început iadul. Se trăgea în rafale de către militarii care apărau la momentul acela aeroportul”, a povestit unul dintre militarii români prinși în confuzia care a dus la moartea mai multor colegi de-ai săi.
1990: Referendum pentru independența Sloveniei față de Iugoslavia
La 23 decembrie 1990 a fost organizat un referendum pentru independența Sloveniei față de Iugoslavia. La trei zile distanță, rezultatele referendumului au fost anunțate de politicianul France Bučar. 88,5% dintre alegătorii cu drept de vot (94,8% dintre cei care au participat) au votat în favoarea independenței, 4,0% au votat împotriva independenței, în timp ce 0,9% au avut voturi nule, iar 0,1% și-au returnat buletinele nefolosite. 6,5% dintre alegători nu au votat.
Anunțul politicianului a obligat autoritățile slovene să declare independența țării în termen de șase luni.
La 25 iunie 1991 a fost adoptată Carta Constituțională de bază privind suveranitatea și independența Republicii Slovenia, iar independența a fost declarată următoarea zi, ceea ce a dus la Războiul de zece zile.
2013: A murit artistul plastic Ioan Cadar
Ioan Cadar s-a născut la 8 martie 1946. În anul 1975, a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, la secția de arte decorative. În anul 1971, a absolvit Academia de Arte Nicolae Grigorescu din București, secția sticlă.
Artistul vizual a murit la vârsta de 67 de ani, după o lungă suferinţă, în 2013.
Cele mai reprezentative lucrări ale sale sunt candelabrele mari din foaierul Teatrului Național din București, realizate în 1972-1973. În 1974 a realizat vitraliile de 40 m² de la clubul Internațional- Mangalia Nord-Olimp. Între 1986 și1987 a restaurat vitraliile pictate de la Caru' cu Bere din București. În 1987 a realizat vitraliul de la Cazinoul din Constanta, din zona scărilor principale, compoziție art nouveau de 50 m.
2020: Guvernul Cîțu, învestit de Parlament
Noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, este învestit de Parlament cu 260 de voturi „pentru” și 186 „împotrivă”.
Pentru ca guvernul să primească votul de încredere era nevoie de 233 de voturi „pentru”. Membrii cabinetului au depus jurământul în aceeași seară, la Cotroceni.
Se încarcă comentariile...
