26 decembrie: Revoluția din 1989 - Ziua în care Frontul Salvării Naționale formează un guvern provizoriu
026 decembrie este ziua în care s-a născut scriitorul american Henry Miller și ziua în care au murit poetul Radu Stanca și regizorul Dinu Cocea. Este și ziua în care, la Revoluția din 1989, Frontul Salvării Naționale a format un guvern provizoriu.
1891: S-a născut scriitorul american Henry Miller
Henry Miller este scriitorul care s-a rupt de genurile literare existente, scriind un fel mix între povestire, autobiografie, critică socială, reflexie filozofică, ascensiune suprarealistă și misticism, potrivit Wikipedia.
În acest conglomerat el a descris viața reală a lui Henry Miller într-o construcție considerată, totuși, imaginativă. Cele mai semnificative opere de acest fel ale sale sunt Tropicul Cancerului, Tropicul Capricornului și Primăvara Neagră.
Miller a scris de asemenea jurnale de călătorie și eseuri de critică și analiză literară.
Scriitorul american a murit în 1980.
1943: S-a scufundat vasul de război german Scharnhorst
Vasul de război german Scharnhorst a fost scufundat într-o bătălie navală din cel de-Al Doilea Război Mondial, dusă împotriva a două grupuri de luptă britanice din Marea Nordului în Norvegia. Din 1968 de membri ai echipajul, au supraviețuit doar 36.
1962: A murit Radu Stanca, poet și dramaturg român
Dramaturg, poet, eseist și regizor de teatru român, Radu Stanca a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942.
În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universității din Cluj s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat ființă Cercul literar de la Sibiu. După modelul lui Eugen Lovinescu care la cenaclul Sburătorul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a încercat să salveze tradiția literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii 50. Membrii lui au fost denumiți ulterior de criticii și istoricii literari membrii generației pierdute.
A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor.
A făcut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ștefan Augustin Doinaș, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoițescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg ș.a.
1973: s-a născut politiciana Elena Udrea
Inițial membră a Partidului Național Liberal și a Partidului Democrat Liberal, Elena Udrea a deținut, în timpul activității sale politice, funcțiile de consilier prezidențial, șef al Cancelariei Prezidențiale, deputat, ministru al turismului și ministru al dezvoltării regionale și turismului.
Pe 30 ianuarie 2014 a demisionat din PDL și s-a alăturat Partidului Mișcarea Populară, din care s-a autosuspendat pe 30 ianuarie 2015. Din partea PMP a participat la alegerile prezidențiale române din 2014, obținând un scor mic în primul tur.
Elena Udrea a fost o apropiată a președintelui Traian Băsescu, contestată puternic atât de oponenții, cât și de susținătorii acestuia. A fost implicată în mai multe dosare penale și a fugit în 2018 din România, fiind încarcerată pentru scurt timp în Costa Rica.
A fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Pe data de 7 aprilie 2022 a fost arestată în Bulgaria, iar pe 11 iunie 2022 a fost încarcerată în penitenciarul Târgșor pentru o perioadă de 6 ani.
1989: Revoluția Română din 1989. Formarea unui guvern provizoriu
După evenimentele din 22 decembrie 1989, noul nucleu politic s-a format relativ repede.
În acea zi, în jurul orei 15.45, Ion Iliescu anunţa la Televiziune că la ora 17.00, la sediul fostului Comitet Central se va întruni noua structură conducătoare. Ceauşescu fugea. La ora 16.00, la sediul Ministerului Apărării, Ion Iliescu şi nucleul din jurul lui primeau puterea de la generalul Victor Stănculescu. După ora 17.00, în Bucureşti începuse diversiunea teroristă. Este momentul apariţiei lui Ion Iliescu la balconul CC. Noul lider a avut probleme, în urma unui discurs care a început într-un spirit uşor socialist. „Stimaţi tovarăşi". Lucrurile s-au reglat şi s-a trecut la „Dragi concetăţeni".
În jurul orei 18.00, pe fondul unor rafale puternice în Piața Palatului, în sediul CC s-a format Frontul Salvării Naţionale. O denumirea care a stârnit discuţii aprinse. Atunci, la auzirea formei finale a denumirii noii structuri, Petre Roman a avut celebra afirmaţie: „sună ca dracu”.
La Târgovişte, Ceauşescu era percheziţionat în sediul miliţiei şi transferat Armatei. Acolo avea să rămână până în ultima zi de viaţă, 25 decembrie 1989.
Pe 26 decembrie 1989 Frontul Salvării Naționale a format un guvern provizoriu.
Guvernul provizoriu anunță modificările din Constituție, garantează drepturile minorităților naționale, autorizează libera angajare în câmpul muncii, introduce în țară economia de piață liberă și promite desfășurarea liberă a alegerilor.
În ianuarie 1990, Frontul Salvării Naţionale (FSN) a fost în situaţia de a cere susţinerea fostei poliţii politice din timpul regimului Nicolae Ceauşescu, în contextul în care în România continuau demonstraţiile prodemocraţie, arată documente declasificate de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA).
Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a publicat documente declasificate parţial despre Revoluţia produsă în decembrie 1989 în România şi despre situaţia politică din ianuarie 1990, scrie Mediafax.
Un raport CIA din 27 ianuarie 1990 arăta că se amplifica „mişcarea de contestare” a Frontului Salvării Naţionale (FSN), care „nu mai poate ascunde lipsa de credibilitate şi disensiunile interne. (...) Preşedintele Iliescu a admis joi că situaţia politică este instabilă, avertizând că s-ar instala anarhia dacă s-ar prăbuşi guvernul provizoriu”, se arată în documentul CIA datat 27 ianuarie 1990.
Un alt raport CIA, datat 30 ianuarie 1990, avea titlul „România: Securitatea revine”. „Continuarea demonstraţiilor antiregim împinge Frontul Salvării Naţinale (FSN), aflat la putere, să recurgă la susţinerea necruţătoarei foste poliţii politice a lui Ceauşescu. Notă: Actualul profil redus menţinut de Securitate probabil se va schimba dacă, după cum este probabil, FSN va continua să fie vizat de atacuri din cauza susţinerii cu jumătate de măsură a reformelor democratice. Implicarea personalului Securităţii în limitarea protestelor amplifică mult probabilitatea ca demonstraţiile antiguvernamentale să devină violente. Aşa cum s-a întâmplat în timpul înlăturării lui Ceauşescu, armata română ar putea juca un rol-cheie în supravieţuirea FSN”, se arată în documentul CIA din 30 ianuarie 1990. Unele părţi ale raportului rămân clasificate.
2004: Un cutremur puternic produs în Oceanul Indian a cauzat un tsunami
Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un seism submarin cu o magnitudine de 9,0 grade pe scara Richter desfășurat în estul Oceanului Indian pe 26 decembrie 2004 (la 00:58 UTC, sau 07:58 ora locală).
Cutremurul, care a avut epicentrul în mare, aproape de coasta nordică a insulei indoneziene Sumatra, a provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile costiere ale unui număr de opt țări asiatice și care au cauzat moartea a peste 120.000 de persoane.
Acesta a fost al cincilea cel mai puternic cutremur din istoria modernă (de când sunt înregistrate cu ajutorul seismografelor).
2009: A murit Yves Rocher, om de afaceri francez
Yves Rocher, fondatorul celebrei mărci de cosmetice care-i poartă numele, s-a născut în 1930 la Gacilly, un orășel din Bretania, în vestul Franței, al cărui primar a fost din 1962 până în 2008.
A fondat cunoscuta marcă de cosmetice 1959. Primele produse create de Yves Rocher au fost făcute în laboratorul pe care îl avea în podul casei sale, din plantele din gradina sa. Scopul acesteia era de a facilita accesul la produsele de frumusețe.
2013: A murit Dinu Cocea, regizor și scenarist român
Născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periş, din judeţul Ilfov, Dinu Cocea este cel care a semnat regia filmelor „Iancu Jianu Haiducul” (1980), „Iancu Jianu zapciul” (1980), „Ecaterina Teodoroiu” (1979), „Stejar – Extrema urgenţă” (1974), „Paraşutiştii” (1972), „Zestrea domniţei Ralu” (1971), „Haiducii lui Şaptecai” (1970), „Săptămâna nebunilor” (1970), „Răpirea fecioarelor” (1967), „Răzbunarea haiducilor” (1967) şi „Haiducii” (1965).
Din cauza proiectului de film „Pe apa sâmbetei”, în care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeş, Dinu Cocea a ajuns însă în dizgraţia regimului comunist. Astfel, regizorul a fost interzis, iar numele său a fost scos de pe genericele filmelor ce apăreau în cinematografe sau la televiziunea publică.
Pe fondul acestui conflict cu autorităţile comuniste, Dinu Cocea a plecat din ţară în 1986, stabilindu-se la Paris, unde a şi murit.
La Festivalul Internaţional de Film de la Iaşi (IIFF), ediția 2010, regizorului Dinu Cocea i-au fost dedicate un moment special şi secţiunea „Retrospective''.
Cocea a primit cu acest prilej şi Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate.
Aflat la Iaşi cu acest prilej, regizorul Dinu Cocea le-a explicat studenţilor Universităţii „Petre Andrei” cum se făceau filmele în perioada regimului comunist şi ce anume l-a determinat să facă celebrele filme cu haiduci. „Veneau cu teme propuse de la studio despre lupta de clasă, cooperativă, aplicarea socialismului ştiinţific la ţară şi apoi puneau scriitorii sau regizorii să scrie scenarii la comandă. Singura modalitate prin care am reuşit să fac film despre altceva a fost să mă îndrept spre teme de legendă, de istorie şi aşa au apărut peliculele cu haiducii“, îşi reamintea cu acel prilej Dinu Cocea, potrivit Agerpres.
Dinu Cocea a murit pe 26 decembrie 2013.
Se încarcă comentariile...
