28 decembrie: Ziua în care se dădea în exploatare, în Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai. Cum funcționa „tramcarul”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe 28 decembrie, în anul 418, Sfântul Bonifaciu devine papă, iar în 1612, planeta Neptun este pentru prima dată observată de către Galileo Galilei. Tot într-o zi de 28 decembrie se nășteau Richard Clayderman și Laurențiu Cazan și s-a dat în exploatare, la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai.

418: Sfântul Bonifaciu I devine papă al Romei

Bonifaciu I (n. 370 d.Hr., Roma, Imperiul Roman – d. 5 septembrie 422 d.Hr., Roma, Imperiul Roman de Apus) a fost papă în perioada 28 decembrie 418 – 4 septembrie 422, potrivit Wikipedia.

Liber Pontificalis arată că Bonifaciu ar fi fost roman, fiul prezbiterului Giocondo.

Papa Bonifaciu I a fost contemporan cu Sf. Augustin, care i-a dedicat o parte din lucrări.

1065: A fost inaugurată Catedrala Westminster din Londra

Westminster Abbey este catedrala din Londra unde, în mod tradițional, sunt încoronați și îngropați regii Angliei (mai târziu monarhi britanici).

Westminster Abbey. FOTO reprezentare PickenThomas  Ritualist - polona.pl Wikipedia
Westminster Abbey. FOTO reprezentare PickenThomas Ritualist - polona.pl Wikipedia

Aproape toate încoronările monarhilor englezi au avut loc în această abație.

Cel mai recent eveniment de acest gen a fost încoronarea regelui Charles al III-lea, după precedenta încoronare a reginei Elisabeta a II-a în 1953.

1612: Neptun este pentru prima dată observat de către Galileo Galilei

Schițele lui Galileo Galilei dovedesc că el este primul care a observat planeta Neptun la 28 decembrie 1612 și mai apoi la 27 ianuarie 1613.

Galileo a confundat însă planeta cu o stea fixă, aceasta apărând foarte aproape de Jupiter (în conjuncție), pe cerul înstelat; motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui.

Pictură reprezentându-l pe Galileo Galilei. FOTO Wikipedia
Pictură reprezentându-l pe Galileo Galilei. FOTO Wikipedia

Abia peste 234 de ani, această planetă va fi considerată o nouă planetă a sistemului solar.

1872: S-a dat în exploatare, la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai - „tramcar”

Primul tramvai din Bucureşti a circulat pe traseul Calea Târgoviştei - Podul Mogoşoaiei - Teatrul Naţional - străzile Biserica Enei, Academiei, Colţei - Piaţa „Sfântul Gheorghe” - Moşi.

Tramvai cu cai captură video. Tramvai cu cai București YouTube
Tramvai cu cai captură video. Tramvai cu cai București YouTube

Mijloacele de transport în comun aveau doi cai „putere”, care munceau la foc continuu pentru a asigura transportul bucureştenilor. Animalele erau verificate constant şi armăsarii erau castraţi ca nu cumva să apară probleme în timpul curselor.

În interiorul primelor tramvaie trase de cai încăpeau aproximativ 10 persoane, care de cele mai multe ori stăteau pe băncile aşezate în interiorul vehiculului, de o parte şi de alta a acestuia.

Machetă tramvai cu cai. FOTO Muzeul RATB
Machetă tramvai cu cai. FOTO Muzeul RATB

Caii, care erau „motorul“ tramvaiului, erau atent supravegheaţi de o întreagă echipă de medici veterinari, hrăniţi cu mare grijă şi consultaţi periodic pentru a preveni orice problemă de sănătate.

1932: S-a născut Nichelle Nichols, actriță americană

Actriţa americană de culoare Nichelle Nichols (n. Grace Dell Nichols) s-a născut la Chicago. 

Avea doar 14 ani când şi-a început cariera ca dansatoare şi cântăreaţă alături de orchestra lui Duke Ellington.

Cinefilii o știu pe Nichelle Nichols din seria originală Star Trek din anii 1960, unde a interpretat în rolul locotenentului Nyota Uhura, un ofiţer cu origini africane şi fluent în swahili. A devenit rapid o figură emblematică a drepturilor civile.

Rolul ei de femeie de culoare într-o poziţie importantă i-a stârnit admiraţia lui Martin Luther King, asasinat în 1968, care i-a cerut să nu părăsească „Star Trek", aşa cum ea intenţiona, spunându-i că este singurul serial pe care le-a permis copiilor săi să-l urmărească, a mărturisit actriţa.

1953: S-a născut Richard Clayderman, pianist francez

Pe numele său real Philippe Pages, Richard Clayderman s-a născut la 28 decembrie 1953, în Paris. A început să cânte la pian din copilărie, tatăl lui fiind profesor de pian. La şase ani, Clayderman putea citi foarte bine partituri, potrivit site-ului artistului. La 12 ani a fost acceptat la Conservatorul de Muzică, unde la 16 ani, a câştigat primul premiu. Deja se contura o carieră promiţătoare de pianist de muzică clasică, dar la scurt timp a început să cânte muzică contemporană.

În acea perioadă, tatăl s-a îmbolnăvit grav şi nu-şi putea susţine financiar fiul. Pentru a câştiga bani, tânărul Philippe a început să lucreze ca acompaniator şi instrumentist. Talentul lui a fost remarcat, devenind instrumentistul artiştilor francezi - Michel Sardou, Thierry LeLuron şi Johnny Halliday.

Viaţa lui s-a schimbat radical în 1976, când a primit un telefon de la producătorul Olivier Toussaint, care împreună cu partenerul său, Paul de Senneville, căuta un pianist care să interpreteze o baladă la pian. Paul de Senneville compusese balada care a devenit foarte cunoscută, pentru fiica lui nou născută - „Adeline". 

Avea 23 de ani când a fost selectat pentru a cânta această baladă. A fost începutul unei poveşti de succes şi de atunci, stilul distinctiv al lui Clayderman l-a făcut cunoscut în întreaga lume, devenind un star. De atunci a înregistrat peste 1.200 de melodii.

A creat un stil - „New Romantic" - prin repertoriul său, care combina clasicul cu stilul pop. Recordul de vânzări a atins 150 de milioane de unităţi vândute şi 267 de discuri de aur şi 70 de discuri de platină, precizează site-ul artistului.

Nancy Reagan l-a numit „The Prince of Romance”.

1957: S-a născut Laurențiu Cazan, muzician român

Celebrul multiinstrumentist, compozitor, textier, solist vocal și orchestrator buzoian Laurențiu Cazan împlinește 67 de ani.

S-a născut pe 28 decembrie 1957, într-o familie în care tatăl i-a insuflat dragostea pentru muzică.

„Într-o zi de 28 decembrie veneam și eu pe lume… În lumea asta în care sunteți și voi, dragi prieteni, dar o lume pe care fiecare o percepem în felul său, diferit. Ce știam eu atunci despre viață, ce știm noi când suntem copii? Mai nimic, la fel ca și acum. Vorba lui Socrate: <<Știu că nu știu nimic…>>”. Și totuși e ceva ce știm cu toții și la un an, la doi, la trei, și la 100 de ani, că Iubirea este cel mai important lucru, chiar înainte și dincolo de această lume, de acest univers. Eu, prin muzica mea mă străduiesc să mărturisesc Iubirea, de care să ne bucurăm împreună cât mai mult, dacă se poate, fie și doar o veșnicie”, mărturisea, anul trecut, pe Facebook, artistul.

A studiat vioara și pianul încă din copilărie. Fiind autodidact, mai târziu învață să cânte la chitară (acustică, electrică, bas) și își însușește tehnica percuției. Pe parcursul carierei a interpretat melodii atât în limba română cât și în alte 8 limbi străine.

Începuturile carierei sale sunt legate de Orchestra Liceului de Muzică din Bacău, unde cântă într-un taraf, la vioară. În perioada următoare cântă în mai multe formații: Omicron (1973-1978), Nona (1978-1979) alături de Mihaela Runceanu, Apollo a Teatrului „Toma Caragiu”, Ploiești (1980-1981), Litoral (1981-1982), Cromatic (1985-1986), Sfinx (1986-1990).

1997: A murit Corneliu Baba, pictor român

Pictorul român Corneliu Baba este cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar și pentru alte tipuri de tablouri și ilustrații de cărți.

Puțin după debutul său oficial la Salonul de Artă din București cu o pictură numită „Jucătorul de șah”, a fost arestat și închis pentru scurtă vreme la închisoarea Galata din Iași. Anul următor a fost suspendat fără explicații din postul său de la facultate și mutat de la Iași la București.

Corneliu Baba. FOTO Wikipedia
Corneliu Baba. FOTO Wikipedia

S-a refugiat în artă, pictând foarte multe scene din timpul răscoalei din 1907, redescoperind chipul și universul țăranului român, conferindu-le simbolul permanenței. Din această epocă datează pânzele „Întoarcerea de la sapă”, 1943; „Țărani”, 1953; „Odihnă pe câmp”, 1954; „Oameni odihnindu-se”.

În 1955 i-a fost permisă o plecare în Rusia (pe atunci Uniunea Sovietică) și apoi a câștigat o medalie de aur la o expoziție internațională la Varșovia. În 1956, Baba a însoțit „Jucătorul de șah“ și alte două picturi la o expoziție din Veneția, apoi a călătorit împreună cu tablourile la expoziții din Moscova, Leningrad și Praga.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite