Apărarea colectivă a NATO nu trebuie sacrificată pentru o ţară terţă, subliniază ministrul ungar de externe Szijjarto

Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a declart, miercuri, la Bruxelles, că apărarea colectivă a NATO nu ar trebui sacrificată sau pusă în pericol pentru nicio ţară terţă. Potrivit acestuia, ideea că Ucraina ca parte a NATO ar creşte securitatea Europei este „absurdă”. 

Peter Szijjarto. FOTO EPA EFE

Declarația a fost făcută după o reuniune a omologilor săi din statele membre ale Alianţei, transmite MTI, potrivit Agerpres.

„Aşadar, este îmbucurător că nu a fost luată nicio decizie de invitare a Ucrainei să se alăture alianţei de apărare, pentru că aceasta ar putea duce la un al treilea război mondial", a afirmat Szijjarto într-o conferinţă de presă.

Potrivit ministrului ungar, argumentul potrivit căruia Ucraina luptă pentru libertatea şi democraţia europene este „incredibil de orb”.

Ucraina „luptă pentru propria libertate (şi) suveranitate ceea ce ar trebui aplaudat, dar nu confundat cu ideea că ei luptă pentru alţii”, a adăugat Peter Szijjarto.

Ministrul de externe ungar mai spune că ideea că Ucraina ca parte a NATO ar creşte securitatea Europei este „absurdă”, adăugând că Ungaria priveşte orice astfel de invitaţie ca un risc de război între NATO şi Rusia.

Referitor la articolul 10 din Tratatul de la Washington conform căruia state ce pot contribui la securitatea NATO pot fi invitate să adere la Alianţă, Peter Szijjarto a spus că, „în mod clar, acesta nu e cazul acum cu Ucraina”.

Au „lansat încă un atac”

Szijjarto spune că administraţia americană aflată la final de mandat şi „politicieni pro-război din Europa” au „lansat încă un atac” pentru a face imposibil un acord de pace după 20 ianuarie (când va avea loc instalarea preşedintelui republican Donald Trump la Casa Albă, n.red.)

Peter Szijjarto a mai afirmat că mai mulţi miniştri au cerut ca Ucraina să coboare vârsta de recrutare în armată, ceea ce însă ar duce la „o recrutare şi mai crudă şi la moartea şi mai multor tineri ucraineni pe front”.

Potrivit ministrului ungar, la reuniune s-a sugerat de asemenea că NATO ar trebui să instruiască şi înarmeze noi recruţi ucraineni. Astfel de propuneri, care includ livrări suplimentare de arme, ar prelungi războiul, ar risca o nouă escaladare şi ar cauza şi mai multe decese, a afirmat el.

Situaţia „se deteriorează constant”

Referitor la argumentul că nu ar trebui purtate negocieri de pace acum întrucât situaţia actuală a Ucrainei pe câmpul de luptă este nefavorabilă, ministrul a arătat că situaţia „se deteriorează constant”, iar o lipsă de recunoaştere a acestei stări de fapt alimentează iluziile ucrainenilor. A vorbi despre victoria pe câmpul de luptă nu ar face decât să „amăgească şi înşele oamenii", a adăugat el.

Szijjarto a insistat, pe de altă parte, că Ungaria este un „aliat de încredere” care îşi respectă angajamentele faţă de NATO, cheltuind mai mult de 2% din PIB pentru apărare, în timp ce peste 1.000 de militari ungari servesc în diferite misiuni ale alianţei.

Referindu-se la „linii roşii”, el a afirmat că NATO nu trebuie să fie parte beligerantă în războiul Ucraina-Rusia şi trebuie să evite un conflict direct cu Rusia.

Liderii pro-război rămân decişi, orbiţi 

Szijjarto consideră că reuniunea de la Bruxelles a confirmat că „liderii pro-război rămân decişi, orbiţi şi (...) terifiaţi de ceea ce se va întâmpla după 20 ianuarie”.

„Lecţia ce trebuie trasă este că misiunea de pace trebuie amplificată, canalele diplomatice şi de comunicare păstrate deschise şi opţiunea obţinerii unei păci rapide menţinută”, a conchis şeful diplomaţiei ungare.