Artefacte vechi de aproximativ 3.000 de ani, descoperite în situl de la Băile Figa
0Artefacte vechi de aproximativ 3.000 de ani au fost descoperite de echipa de cercetare a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) la Băile Figa, județul Bistrița-Năsăud, singurul sit de exploatare a sării cercetat vreodată în mod sistematic în Bazinul Carpatic.
„În aceste zile colegii noștri arheologi și cercetători se află la Băile Figa pentru noi activități de cercetare și săpături sistematice, ce se reiau anual, iar la ora actuală, acest șantier arheologic este considerat unul dintre cele mai importante din România și cele mai relevante din Europa, privind exploatarea preistorică a sării”, arată Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni pe pagina sa de Facebook.
Lotul artefactelor pre- și protoistorice de lemn de la Băile Figa reprezintă pe departe cea mai generoasă sursă din Europa de sud-est pentru reconstituirea diverselor aspecte ale exploatării pre- și protoistorice a lemnului.
După efectuarea lucrărilor de prelevare din sit a bunurilor, urmează ambalarea corespunzătoare pentru a le feri de lumina directă a razelor solare, şi menţinerea umidităţii iniţiale.
„Urmează apoi etapa în care specialiștii restauratori intervin cu tehnici specifice, precum desalinizarea și stabilizarea lemnului, respectiv restaurare (după caz) – chituire, finisare, impregnare cu ceară de antichizare, peliculizare finală cu șelac”, explică reprezentanții MNCR.
„Salinitatea și lipsa oxigenului împiedică instalarea microbilor”
Potențialul arheologic al sitului și peisajului Băile Figa rezidă în principal în vestigii preistorice, protoistorice, medievale și post-medievale de exploatare a sării și lemnului și a altor ocupații complementare acestora.
Aici se păstrează, mult mai bine decât în cele mai multe situri arheologice, numeroase urme ale paleomediului din Holocenul mediu și târziu, excepțional de bine conservate, datorită mediului salin, anaerob, umed și izolat de lumină solară, pe care le asigură nămolul sărat, în care cele mai multe dintre acestea se află.
„Salinitatea și lipsa oxigenului împiedică instalarea microbilor - agenți principali ai descompunerii substanțelor organice, lipsa luminii solare nu permite carbonizarea urmelor vegetale, iar umiditatea permanentă asigură elasticitatea și, respectiv integritatea fibrei și țesutului lemnului arheologic”, se arată în postare.
Potențialul sitului privind arheologia lemnului rezidă în structuri, instalații, unelte și ustensile de lemn bine conservate, adesea cu urme vizibile de prelucrare și utilizare.
Colectivul implicat în cercetarea sitului din Băile Figa, este format din: dr. Valerii Kavruk, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic, dr. Anthony F. Harding (Universitatea Exeter), arheolog expert, membru al Academiei Britanice; dr. Dan Buzea (MNCR); drd. Puskas Jozsef (MNCR), muzeograf Iuliana Bartok (MNCR), dr. Dan Ștefan (MNCR), dr. Radu Iustinian Zăgreanu (Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud).
.
Se încarcă comentariile...
