Chinurile facerii noului guvern, consecinţa dezmăţului bugetar. PNL admite acum creşteri de taxe şi impozite

Sunt aproape trei săptămâni de la alegerile parlamentare din 1 decembrie şi nu se vede niciun progres în constituirea unui nou guvern, în conformitate cu noua structură a parlamentului.

Imagine de la o ședință FOTO gov.ro

Întâlniri peste întâlniri a celor patru partide din coaliţia proeuropeana (PUPU: PSD, UDMR, PNL, USR) şi niciun progres. Sunt semnale că din PUPU va rămâne PUP, pentru că USR refuză să bată palma înainte de construcţia programului de guvernare. Timpul presează, riscăm să intrăm în 2025 fără guvern, fără buget, caz în care în ianuarie 2025 va funcţiona bugetul din ianuarie 2024, care nu cuprinde majorările de salarii şi pensii acordate în anul electoral 2024.

Sintagma „dezmăţ bugetar” nu neagă nevoia pensionarilor şi salariaţilor de a avea creşteri de venituri. Dar doar dacă există resurse stabile şi predictibile, nu din împrumuturi care se pot opri oricând. În plus, cât din acest „dezmăţ bugetar” s-a dus la clientela de partid, la bani pentru partide din care şi-au plătit campaniile electorale? Cât din deficitul bugetar vine de la companiile de stat falimentare?

Context extern

Trăim vremuri grele. Nu se ştie dacă după venirea lui Trump la Casa Albă va izbucni un război comercial America-Europa, şi cum va afecta acest război România. Nu se ştie cum va evolua conflictul Rusia-Ucraina, existând riscul ca Rusia să ajungă la Gurile Dunării, la Prut, şi să înghită Republica Moldova.

Într-un astfel de context internaţional, un stat raţional îşi constituie un buffer financiar şi bugetar, care să-l ajute să treacă prin vremuri economice grele şi foarte grele. Statul român condus de Iohannis, Ciolacu şi Ciucă nu a fost raţional. Există riscul ca investitorii să nu ne mai acorde împrumuturi la dobânzi rezonabile şi ajungem în situaţia din 2010, sau în situaţia Greciei de acum 10 ani.

Situaţia bugetară a ţării

Datele făcute publice luni la Ministerul Finanţelor ne arată o situaţie dramatică. De la acestă situaţie va porni noul guvern.

Necesarul de finanțare al statului din 2024 – suma pe care Ministerul Finanțelor o împrumută pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică veche – a fost revizuit la 250 de miliarde de lei în noiembrie (circa 14% din PIB). Ministrul liberal al Finanţelor, Marcel Boloș, a închis ochii la ordinele premierului Ciolacu şi nu s-a opus cheltuielilor cu nemiluita. OUG-urile de tip „trenuleţ”, care trebuiau să crească încasările la bugetul de stat n-au avut efect, pentru că patronii români s-au specializat în neplata taxelor şi impozitelor, beneficiind şi de lipsa digitalizării ANAF.

Majorările succesive ale necesarului de finanţare va duce deficitul bugetar la 8,6% din PIB, aproape cât în perioada pandemiei. Cu acest deficit, cu lipsa unui guvern condus de alt premier, nu de Ciolacu, România devine impredictibilă până acolo unde investitorii se vor gândi de două ori dacă merită să mai rişte acordarea de împrumuturi României.

Ce atitudine a adoptat USR

USR nu vrea să intre la guvernare înainte de a şti cum va rezolva guvernul deficitul de 8,6%. Sunt două variante: reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului şi creşterea explozivă de taxe şi impozite. USR vrea prima variantă, dar PSD condus de Ciolacu, şi mai nou PNL, optează pentru a doua variantă.

Claudiu Năsui, USR: „Scenariul pe care USR îl anticipează este cel în care vor continua acest dezmăţ bugetar şi aceste creşteri de taxe care se prefigurează”. „ Problema cea mai mare este nu doar trezirea la adevăr, că ar trebui să trecem şi printr-un moment de genul acesta, o trezire la adevăr în care să fim oneşti cât sunt cheltuielile, cât sunt veniturile, care sunt soluţiile, care sunt scenariile şi aşa mai departe. Problema este şi faptul că pare că această coaliţie se formează mai degrabă pentru a continua status quo-ul, pentru a continua dezastrul".

În aceste condiţii USR nu va intra la guvernare, pentru a nu plăti consecinţele unui final ca în 2010.

Ziaristul Mircea Marian a obţinut, pe surse, un draft al bugetului pe 2025, numit de ziarist „apocalipsa fiscală”:

„crește TVA la 21%, dar cu excepții, iar impozitul pe venit va fi cumulat cu CASS, ceea ce ar duce la o creștere de la 16,5% la 20%”, au declarat surse din PSD pentru DeFapt.ro.

Nu e clar când vom avea un guvern nou care să alcătuiască bugetul pe 2025.

PNL acceptă acum creşteri de taxe şi impozite

În săptămânile trecute, Bolojan şi mai marii PNL spuneau în gura mare că nu vor accepta creşteri de taxe şi impozite în 2025. Acum tac mâlc, a rămas doar USR să protesteze la viitoarele creşteri de taxe şi impozite. De ce oare? Reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, pe care Bolojan le-a aplicat masiv la Oradea şi CJ Bihor, nu mai sunt de actualitate acum? Să fie amânarea alegerilor prezidenţiale cauza, pentru a nu pierde voturile pentru  un candidat unic al coaliţiei?

Fără USR, coaliţia PUP ar avea majoritate de 1 vot la Senat, şi 10 voturi la Camera Deputaţilor. Te poţi baza pe o astfel de majoritate? Sunt naivi cei care cred că nu vor exista dezertări sau absenţe. Va trece o moţiune de cenzură? Aproape sigur da, la o astfel de majoritate.

Aşa cum spune USR, amânarea momentului adevărului nu foloseşte nimănui. Mai mult, riscă să afunde România într-un scenariu ca acela din 2010, când ne-am dus cu căciula în mână la FMI să ne dea bani de pensii şi salarii bugetare. Cu ce preţ, se ştie.