Dincolo de alegeri !

 În epoca rețelelor sociale, precum și a inteligenței artificiale, amatorii au luat locul experților, dar și pe cel al cunoașterii tradiționale, iar specialiștii cu studii superioare nu mai dețin monopolul cunoașterii, fundamentat pe cercetare. Experții sunt astfel înlocuiți cu inși care au păreri formate doar prin intermediul internetului, fără lecturi la bază, fiind atotștiutori în tot și-n toate și putând combate pe orice și oricine, în același timp. (Tom Nichols, Sfârșitul competenței, Polirom, Iași, 2019).    

În noua eră digitală, fiecare ins a devenit ziarist și fotograf prin propria pagina publică de social-media, putându-și posta părerea, filmulețul, analiza și/sau expertiza, despre orice și nimic. În aceste condiții, cetățenii/alegătorii, captivi în și ai bulelor social-media,  cu un grad mai mare sau mai mic de erudiție, democrația neavând criterii de departajare între cel cu sau fără studii, s-au enclavizat, cu voie sau fără voie, în tenebrele rețelelor sociale, atent supravegheate, stare de singurătate și frustrare personale care a condus la radicalizare, efectul enclavizării alegătorilor pe rețelele sociale văzându-se în seara lui 24 noiembrie 2024, dar și în zilele următoare, când AEP a început să centralizeze și să publice precesele verbale ale buletinelor de vot ale cetățenilor majori înscriși în listele electorale ale Autorității Electorale Permanente.

Pornind de la această ipoteză, prezenta analiză, aparent sau ușor documentată, poate fi combătută și îmbunătățită de oricine, cu și fără expertiză, își propune să aducă la lumină, critic și analitic, câteva aspecte, mai mult cu iz politic și electoral, elemente eludate de decidenți și de sistem, mai bine de 35 de ani.

Evenimentele politice generate de ziua de 24 noiembrie 2024 a primului tur al alegerilor prezidențiale au pus în lumină mai multe tipuri de Românii, de falii culturale, de mentalități, de clase sociale și digitale, de lumi virtuale, de comportamente și pasiuni individuale sau de grup, diasporeze și autohtone, dar și de arhitecturi politice, vizibile și invizibile, precum și instituționale, funcționale și foarte multe nefuncționale, care nu au activat la vedere în momentele preelectorale/electorale și postelectorale, dar care au devenit, ulterior, de neimaginat pentru o democrație românească într-o perpetuă/eternă consolidare. 

Consecința de neimaginat, pentru sistemul de partide, a constat în surpriza  alegerilor prezidențiale, urmare a campaniei invizibile făcută doar pe tik-tok și fără niciun efort financiar. Supriza fost generată de clasarea, nepreconizată de niciun sondaj de opinie,  pe primul loc, a unui necunoscut, candidat suveranist, trumpist, naționalist, fabricat în tenebrele internetului și a vechii gărzi securisto-comuniste, având o retorică patriarhală-neolegionară cu care a îndoctrinat utilizatorii/consumatorii de tik-tok, cu accente aproape mesianice și cu un timbru vocal dur, de profesor sorbonist-scorțos, cu charismă, cu care a vrăjit și electrizat utilizatorii, potențialii alegători de pe tik-tok.

Astfel, mesajele politice, fabricate din timp și atent construite pentru publicul țintă identificat de boți, și-au produs efectul electoral pe 24 noiembrie 2024, fiind postate/rostogolite de troli și influenceri plătiți sau de naivi aiurea pe plaforma chinezească tik- tok, care nici măcar în China nu are licență de  funcționare.

Ce a făcut electoratul electrizat pe tik-tok?

Indivizii captivi ai bulei tik-tokului au consumat pe tăcute produsele politice, adică mesajele video, livrate de un candidat care a activat din umbră și despre care electoratul de dreapta și de stînga nu știa mai nimic, dar care a adunat aproape 23% și peste 2,12 milioane de voturi,  cu ajutorul diviziei tik-tok și astfel a dinamitat sistemul politic și serviciile de informații, total inerte, care sperau sau își imaginau că variantele negociate preelectoral, vehiculate de presă, la lumina lumânării, vor deveni scor electoral predictibil.

Decizia Curții Constituționale a României de anulare a primului tur a alegerilor prezidențiale, în urma dovezilor serviciilor de informații, nu mai mult decât niște simple foi întocmite de niște funcționari într-o ședință operativ-informativă a CSAT și ulterior livrate publicului, a creat un precedent nemaiîntâlnit în istoria politică electorală post-decembristă din România, dar și o psihoză politică și socială rare. Cetățenii divizîndu-se politic în două categorii, unii susțineau că decizia CCR de anulare a primului tur electoral al alegerilor prezidențiale a fost o lovitură de stat realizată de partidele politice prin intermediul și cu mâna celor nouă judecători constituționaliști, a doua categorie a susținut că decizia CCR este bună și a salvat democrația firavă din România.

Consecința analizei politico-militare a documentelor a constat în decizia arbitrară prin care s-a adus la cunoștința presei fraudarea alegerilor, deși după primul tur al alegerilor prezidențiale șeful CCR, judecător numit politc, a ieșit public și a transmis ca sunt doi calificați în turul al doilea, cărora le-a urat succes în alegeri. Ulterior, pe 6 decembrie, CCR cu unanimitate de voturi, s-a prezentat cu o foaie publicului de constatare a fraudării alegerilor și anularea primului tur electoral prezidențial, decizie transmisă presei prin biroul comunicare a instituției, nicidecum prin semnătura șefului CCR, care nu și-a asumat public decizia membrilor Curții.

 Decizia CCR, prin care s-a salvat democrația în România, s-a bazat pe documentele livrate de servicii prin care s-a constatat ingerința unor actori statali și non-statali în procesul electoral prezidențial românesc, cu ajutorul platfomei chinezești tik-tok, care a favorizat un candidat prorus, direct/indirect, prin intermediul conturilor false. Anularea alegerilor din România a avut efect internațional. Astfel, mesajele suveraniștilor conservatori venite de peste ocean cum că un judecător nu poate anula alegerile, prin vocea lui Elon Musk pe rețeaua X, dar și a lui Trump Junior care a afimat că anularea alegerilor prezidențiale este o operatiune marxisto-soroșistă, cu trimitere la miliardul american Geoerge Soroș, fondator a multor ONG-uri și filantrop prin burse acordate peste tot în lume.

Ce vor face politicienii aleși?

Probabilitatea ca guvernanții să ia decizii în conformitate cu numărul de like-uri de pe Facebook și Tik-tok este foarte mare, iar rețelele sociale, transformate în experți, se vor comporta aproape profesionist și vor lua decizii în locul politicienilor, acestea având doar rolul de a le rosti/comunica, deoarece deciziile vor fi deja luate în laboratoarele invizibile ale inteligenței artificiale și propagate pe rețelele sociale. În mod paradoxal, experții au devenit cei mulți, alegătorii, iar în amatori vor fi transformați politicienii.

Astfel, cu un risc probabilistic, ședințele de guvern ar putea să se țină pe Tik-Tok, precum și cele ale Parlamentului, dar și ale CCR-ului, iar politicienii vor transmite mesaje electoratului doar video, căci s-a constat ca indivizii nu stau mai mult de 3 minute pentru a lectura un articolaș de presă sau o postare mai lungă pe social-media. În consecință, se va măsura starea de spirit a populației vitual, iar politicul va guverna după gradul de satisfacție al alegătorilor, like-uri, inimioare, massive share, tocmai pentru a mai putea spera să fie realeși și să aibă acces la resurse.

Ce va face noul președinte ?

Robotic și muțește, ca și precedentul, președintele din viitor se va comporta aproape mecanic, în conformitate cu cerințele celor care vor comenta și vor da like-uri pe rețelele sociale. Astfel, dictatura social-media se va trasforma în voință a  electoratului, iar efectul va consta în controlul deciziei politice, fiind astfel satisfăcute dorințele și pasiunile, categoriilor digitale, a consumatorilor de material video cu conținut politic de pe rețelele sociale.

Resetarea clasei politice și a sistemului actual, depășite total și aproape feudalizate, apăsate de corupție și de interese personale, meschine, particulare și de grup, exact ca pe vremea comunismului clientelar, presupune sfârșitul politicii tradiționale și politicienilor de modă veche și preluarea rolului lor de către cei care vor confisca latent puterea, prin sau cu ajutorul rețelelor alternative de informare, aflate în afara controlului economic și politic guvernamental, mai exact a celor care nu se uită la tv și nu sunt consumatori de fluxuri de știri oficiale.

Indiferent  cine va fi președintele ales din viitor al României, speranța fiind cea unui euro-atlantist, renașterea civică și politică a societății românești și diasporeze, nu mai poate fi reparată într-un mandat de 5 ani. Poate într-un viitor proxim de 20-30 ani.

Cetățeanul înaintea statului, parlament și instituții politice profesionalizate, atent recrutate și permanent instruite, pentru a fi în pas cu societatea și cetățenii, dar și cu noua modă de pe tik-tok, toate acestea vor da tonul în mandatul președintelui din viitor.