Exclusiv Economist, despre mesajul pe care și l-a tatuat Ciolacu: Creșterea TVA-ului e o veste mai puțin proastă decât creșterea impozitului pe salarii
0Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, susține că 2025 va fi un an caracterizat de incertitudine, din cauză că „am ajuns la fundul sacului”. El ar alege majorarea TVA-ului și nu a impozitului pe salarii, deoarece toți ar trebui să suportămdeciziile politicienilor, nu doar cei care muncesc.
Economistul Radu Nechita, cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj (UBB), susține că 2025 va fi un an caracterizat de incertitudine. Sursa acestei incertitudini este că România a ajuns la fundul sacului, din cauza enormelor cheltuieli publice, este de părere economistul.
Nechita susține că această incertitudine va duce la oprirea/amânarea investițiilor companiilor multinaționale. Antreprenorii români vor fi, pe de altă parte, tentați să investească în alte țări, unde există o mai mare predictibilitate, mai ales în contextul în care se vehiculează apariția unor taxe și impozite noi care vor lovi mai ales în clasa de mijloc.
În ceea ce privește discuțiile cu privire la creșterea TVA-ului și hotărârea premierului Ciolacu de a nu se atinge de această taxă, Nechita are un alt punct de vedere. Dacă ar fi să aleagă între majorarea TVA-ului și majorarea impozitului pe venituri respectiv a impozitului pe salarii, Nechita ar prefera primul scenariu.
De ce? TVA-ul este plătit de toată lumea și este normal ca deciziile guvernului să fie suportate de toți cei care au votat, nu doar de către cei care muncesc, este de părere Radu Nechita.
„Incertitudine uriașă în economie”
Adevărul: Cum vedeți anul 2025 din perspectivă economică?
Radu Nechita: Dacă ar trebui să răspund printr-un singur cuvânt, cuvântul ar fi incertitudine. Dacă ar trebui să răspund prin două, aș răspunde incertitudine uriașă.
Incertitudinea nu se referă la faptul că vor fi lucruri bune sau rele. Avem o certitudine a lucrurilor rele. Incertitudinea se referă doar cât de rele vor fi.
Deci sunt foarte, foarte multe lucruri pe care un economist le-ar putea înțelege într-o economie liberală, adică într-una în care rolul statului, guvernelor, politicienilor să fie un rol redus, dar și acolo, previziunile se pot face la modul general. Nu putem face previziuni la nivel de detaliu, tocmai pentru că realitățile sunt foarte complexe; acesta este motivul pentru care planificarea centralizată nu poate funcționa.
Deci, noi, economiștii care nu exagerăm cu privire de capacitatea de prognoză a disciplinei noastre, ne ferim să facem previziuni de tip „creștere economică cu două zecimale după virgulă”, pentru că știm că asta este la limita șarlataniei și ne decredibilizăm ca profesie.
Noi ar trebui să fim mult mai modești în cantitatea de previziuni pe care o facem și în felul de previziuni pe care le facem, pentru că altfel ne decredibilizăm cu totul din dorința de a avea un titlu de ziar sau de a fi prezenți la o emisiune.
Deci, răspunsul pe care l-aș da ar fi unul foarte sincer „nu știu”. De-aia am spus incertitudine. Mai mult, afirm că nimeni nu poate ști.
„S-a ajuns la fundul sacului pentru că s-a cheltuit enorm”
Care sunt sursele incertitudinii? Pe ce anume putem conta?
Putem conta pe faptul că veștile sunt rele. Deci veștile sunt foarte rele, în sensul că în cazul României s-a ajuns la fundul sacului pentru că s-a cheltuit enorm de mult. Vom constata asta dacă ne uităm la evoluția cheltuielilor publice așa cum trebuie analizată ea, nu ca procent din PIB, pentru că asta este o păcăleală a politicienilor.
Deficitul bugetar nu trebuie exprimat ca procent din PIB ci ca procent din veniturile bugetare sau ca cifră, ca zeci de miliarde de lei cheltuiți.
Politicienii au pretenția ca oricât se dezvoltă sectorul privat, ei să-și ia partea de impozite și taxe. În condițiile în care economia crește, ponderea cheltuielilor publice trebuie să se reducă, nu să crească, nu să rămână constantă.
Multe analize anunță vremuri foarte grele din perspectiva creșterii taxelor și a impozitelor. Cât de gravă credeți că va fi situația?
Depinde de ce decizii se iau pe partea de cheltuieli publice. Iar dacă mergem pe ideea că vom mări mereu impozitele la limita cheltuielilor publice, asta este o avalanșă, este o cădere în vid, în prăpastie. Deoarece cheltuielile publice reprezintă 100% din PIB din urmă cu vreo 10-15 ani. Ce altă dovadă a faptului că nu-i mai satură Dumnezeu, adică oricât ar preleva din impozite și taxe, ei reușesc să le prăjească pe toate și încă ceva peste, care se numește exact deficit bugetar.
Deci din start bugetul e conceput cu un deficit de 20-25% față de veniturile bugetare.
O altă păcăleală este exprimarea deficitului ca procent din PIB. Această poveste cu procentul din PIB provine de la ministerul finanțelor francez. Era o problemă pe la sfârșitul anilor 80, când urma să se depășească un prag psihologic al deficitului bugetar. Și ca să nu se sperie populația, s-au gândit să-l exprime ca procent din PIB. În momentul în care spui 1%, 2%, 3% din PIB, pentru oameni nu pare așa de mult.
Eu fac apel să ieșim din capcana asta pe care ne-au întins-o birocrații și politicienii de a exprima deficitul bugetar ca procent din PIB și să preferăm procentul din veniturile bugetare sau, și mai bine, numărul de miliarde de euro sau de lei cheltuite efectiv.
Investițiile vor fi amânate. Antreprenorii români vor investi în alte țări
Această incertitudine este percepută, probabil, și de analiștii marilor companii. Cum se va traduce asta în operațiunile acestor companii?
Primul lucru este amânarea investițiilor. Oricum au făcut asta. Deci multinaționalele acum stau să vadă dacă își continuă investițiile aici, reinvestesc profitul aici sau dacă vine noul guvern cu impozitări speciale și se vor hotărî să nu-l reinvestească aici. Oricum nici măcar înainte nu reinvesteau profitul pe cât ar fi putut să-l reinvestească tocmai pentru că exista incertitudine.
Iar investitorul, întreprinzătorul român va investi în Italia, nu în România; își va investi banii în apartamente în Malaga, nu în București sau Cluj ș.a.m.d. Da, și acolo-s impozite mari, dar parcă nu-s atât de iresponsabili ca și noi. Antreprenorii își diversifică riscurile. Și sunt tot mai mulți români care încearcă să-și mute capitalul în afară mai ales că bântuie acum ideea introducerii impozitelor progresive pe avere.
Impozitele astea pe averi și ideea de a da cu bogătașii de pământ vor lovi exact în clasa medie, în cei care nu au banii să-și facă firme în paradisuri fiscale și în în apartamente în Dubai sau în țări în care impozitul pe venit este zero. Deci mari bogătași, ăia care ne enervează, ei nu vor fi atât de afectați cum vor fi afectați cei care au lucrat, care au tras o viață întreagă în IT, în medicină, în tot felul de afaceri, oamenii care au asumat niște riscuri, care au investit în niște domenii mai în care generează niște venituri mai fluctuante în timp, vor fi victimele impozitărilor progresive pe avere, pe venit sau alte aberații pe care le-am auzit vânturate.
Nu noi trebuie să păstrăm cota unică fără nicio discuție, trebuie să păstrăm impozitarea microîntreprinderilor, opțiunea dintre impozit pe cifră de afaceri și pe profit este ceva cea a permis supraviețuirea firmelor rămase de jihadul fiscal pe care l-au declanșat la începutul anului. Și măcar să nu mai facem prostiile pe care le-au făcut anul trecut.
„Creșterea TVA-ului, o veste mai puțin proastă decât creșterea impozitului pe venituri”
Revenind la partea de efecte, cum ar trebui să se pregătească firmele pentru perioada următoare?
E foarte important ce decizii va lua noul guvern cu privire la impozite, ce anume vor modifica, va crește sau nu TVA-ul? Ar fi o veste proastă, dar este o veste mai puțin proastă decât creșterea impozitului pe venit, pe salarii, pentru că aceasta i-ar afecta pe oameni care lucrează, ori TVA-ul e plătit de toată lumea.
Dacă suntem în această situație este pentru că toată lumea a votat niște oameni care le-au promis aberații și au făcut aberații. Deci este normal ca toată lumea să suporte consecințele aberațiilor respective. Deci dacă eu aș avea, ca ministru, de ales între a crește impozitul pe venit sau TVA-ul, n-aș ezita o secundă. Dacă tot trebuie să cresc un impozit, atunci cresc TVA-ul și vom suporta cu toții consecințele.
Se încarcă comentariile...
