Expertă în Orientul Mijlociu: „În cazul extinderii conflictului, Uniunea Europeană s-ar confrunta cu o criză umanitară”
0Expertă în Orientul Mijlociu și cercetător științific la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, Ioana Constantin-Bercean a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul” despre consecințele dure în cazul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu.
În cadrul interviului acordat pentru „Adevărul”, Ioana Constantin-Bercean a explicat care este riscul extinderii războiului din Orientul Mijlociu, dar și ce ar putea face Iranul, stat ce, așa cum se știe, finanțează gruparea teroristă Hezbollah.
Cu două doctorate, în relații internaționale și sociologie, Ioana Constantin-Bercean a studiat sau a colaborat la diverse proiecte ca cercetător asociat în instituții occidentale de prim rang precum: Institutul Internațional pentru Pace (Viena, Austria), Diplomatische Akademie Wien (Austria), Centrul de Dezarmare și Neproliferare din Viena (Austria) și Institutul Hudson - Washington DC (SUA).
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat recent că uciderea lui Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, reprezintă un pas pentru schimbarea balanței de putere în regiune în anii următori. Poate schimba Israelul balanța de putere în Orientul Mijlociu?
Să nu uităm că Hezbollah este un actor non-statal, o grupare teroristă. Dar este susținută de Iran și atunci probabil că premierul Netanyahu se gândește la slăbirea influenței regionale iraniene atunci când vorbește despre balanța de putere. Pentru că această luptă pentru influență regională se dă pe fond între actori statali și nicidecum între actori non-statali, cum sunt Hezbollah sau Hamas. Eliminarea lui Nasrallah este o victorie de imagine pentru Israel. Însă nu se încheie un ciclu al actelor de violență odată cu eliminarea unui lider, pentru că Hezbollah e altfel organizată comparativ cu Al Qaeda sau ISIS.
Ce ar putea să facă Iranul în perioada următoare privind războiul Israel-Hezbollah?
În cadrul elitei politice de la Teheran nu există un consens în ceea ce privește viitorul posibil conflict regional. Avem acum o regionalizare a conflictului, cu un actor statal – Israelul și un actor non-statal – Hezbollah. În Iran există și o nemulțumire a unei părți din clasa politică, dar există și nemulțumirea societală față de aceste investiții financiare și militare ce se fac în Hezbollah, în timp ce economia iraniană este într-o stare precară, iar nivelul de trai este departe de cel dorit de cetățeni.
”Statele ce funcționează pe petrodolari ar fi foarte afectate de extinderea conflictului”
Cât de mare este riscul unui război regional în Orientul Mijlociu?
Suntem într-un scenariu în care extinderea războiului între actori statali este mai mare decât în urmă cu șase-șapte luni. Pentru că vedem că se întețesc nu doar retorica dintre Teheran și conducerea Israelului, dar și aceste atacuri directe. În 45 de ani de republică islamică nu a fost vreun atac al Iranului asupra Israelului. Și în acest an, din aprilie până în octombrie, au fost deja două astfel de atacuri.
Implicarea actorilor regionali statali în Orientul Mijlociu este o dilemă pe care încearcă să o descifreze toate marile cancelarii, ca și administrația americană. Implicarea altor state în mod direct este puțin probabilă în acest moment. Însă dacă acest război va dura din ce în ce mai mult, atunci vom putea discuta în alți termeni. Restul statelor arabe nu își doresc o extindere a războiului, pentru că asta i-ar costa în primul rând economic. Statele acestea ce funcționează mai degrabă pe baza petrodolarilor ar fi foarte afectate în cazul extinderii războiului din Orientul Mijlociu. Și atunci preferă o poziție duală. Pe de o parte discută cu Statele Unite și Israelul, iar pe de altă parte se întâlnesc și cu liderii politici din Iran tocmai pentru a căuta o cale de mijloc, o soluționare cât mai rapidă și o ieșire diplomatică din acest scenariu în care ne aflăm astăzi.
În ce măsură ar fi defavorabilă pentru Europa extinderea conflictului din Orientul Mijlociu?
În acest moment, Uniunea Europeană în ansamblul ei, ca entitate ce își caută un drum în diplomația internațională, nu are o strategie coerentă în ceea ce privește Orientul Mijlociu. Ultima realizare diplomatică a fost acel acord nuclear cu Iranul (JCPOA), adoptat în 2015. Începând de acolo și până în ziua de azi, dinspre Europa am văzut mai multe discursuri, iar acțiune spre deloc.
În cazul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu, Europa ar fi în primul rând economic. În cazul unui conflict direct Israel-Iran, una dintre primele măsuri luate de Iran ar fi probabil închiderea strâmtorii Ormuz. Iar închiderea acesteia ar afecta prețului barilului de petrol. Ceea ce nu s-a întâmplat până acum, prețul barilului a rămas destul de stabil. Prin strâmtoarea Ormuz trece o mare parte din petrolul către piețele globale. Iar închiderea strâmtorii ar duce la o creștere foarte mare a prețului petrolului. Și atunci Uniunea Europeană ar fi afectată, mai ales că avem deja o criză energetică.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană s-ar confrunta cu o criză umanitară și anume migrația. Pentru că am revedea acele momente din 2015, când zeci de mii de migranți din nordul Africii și Orientul Mijlociu au început să vină înspre Europa.
Tot legat de conflictul din Orientul Mijlociu, cum ar influența Statele Unite o extindere a acestuia?
Legat de cum ar afecta Statele Unite extinderea conflictului, acolo lucrurile sunt puțin mai complexe. Pentru că avem această legătură preferențială dintre Israel și Statele Unite. Orice se întâmplă în Orientul Mijlociu și afectează Israelul pune o presiune mare asupra oricărei administrații americane, indiferent că este democrată sau republicană.
Strategia americană în Orientul Mijlociu este legată de securizarea poporului israelian și a statului Israel.
Dacă am avea o administrație democrată, condusă de Kamala Harris, s-ar merge mai mult pe calea negocierii, însă tot într-o strategie de balansare în care pe de o parte va fi ajutat necondiționat Israelul, iar pe de altă parte se va veni cu discursuri în care se va încuraja încetarea violențelor.
Dacă am avea o administrație Trump, tonul ar putea fi mai dur, însă ne-am afla în fața unui paradox. Pentru că pe măsură ce premierul Netanyahu ar încerca să atragă Statele Unite într-un război regional, în mod particular într-un război cu Iranul, posibilul viitor președinte Donald Trump s-ar confrunta cu dilema în care ar avea de ales dacă să implice din nou Statele Unite într-un război în Orientul Mijlociu.
Se încarcă comentariile...
