Învățămintele războiului dezastruos de iarnă al Rusiei împotriva Finlandei. Avertismentul experților pentru Ucraina

Helsinki a avertizat că Kievul nu ar trebui să urmeze exemplul acordului care a urmat războiului de iarnă, declanșat de dictatorul sovietic Iosif Stalin, în 1939, și care a stabilit cadrul pentru ceea ce este cunoscut sub numele de „Finlandizare”. Speculațiile privind viitoarele negocieri de pace între cele două țări după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, s-a angajat să pună capăt rapid ostilităților, a readus în atenție un model similar de neutralitate pentru Ucraina, care i-ar permite să-și păstreze teritoriile, relatează Newsweek.

Războiul din Ucraina se apropie de intrarea în al patrulea an FOTO PROFIMEDIA

Tratatul fino-sovietic din 1948 a permis Finlandei să-și păstreze independența, dar cu prețul demilitarizării și neutralității cerute de Moscova.

Aflată sub regimul ţarist de peste un secol, Finlanda şi-a obţinut independenţa în 1917. Ulterior, ea s-a apărat cu disperare de invazia sovietică şi, pentru o vreme, s-a aliat cu Germania nazistă în încercarea de a-şi recupera teritoriul pierdut.

După victoria Aliaţilor în Al Doilea Război Mondial, Finlanda s-a văzut nevoită să menţină relaţii amicale cu Rusia vecină.

Odată cu perspectiva ca Donald Trump să încerce să pună capăt cât mai rapid posibil războiului din Ucraina şi în contextul temerilor exprimate de unii aliaţi în legătură cu termenii ce ar putea fi impuşi Kievului, unul dintre scenarii ar putea fi forțarea unui statut de neutralitate pentru Ucraina.

Într-un interviu pentru Reuters acordat în marja Forumului pentru Pace de la Paris, în noiembrie, şefa diplomaţiei finlandeze Elina Valtonen a respins modelul „finlandizării”, subliniind că iniţial Finlanda s-a apărat de Rusia în Al Doilea Război Mondial. „Da, sunt împotrivă. Să o spunem cinstit, Ucraina a fost neutră înainte de a fi atacată de Rusia’”, a explicat Valtonen.

„Categoric, nu este ceva ce i-aş impune Ucrainei, în orice caz nu ca o primă alternativă”, a spus ministrul de externe finlandez, adăugând că o soluție de acest fel nu ar face nicidecum problemele să dispară.

Similitudini între invazia sovietică a Finlandei și invazia rusă în Ucraina

Invazia sovietică a Finlandei, la 30 noiembrie 1939, și invazia Ucrainei în 2022 au fost precedate de discuții de pace eșuate, în ambele cazuri Moscova deținând un avantaj copleșitor în echipament și așteptându-se să câștige cu ușurință.

„Stalin, la fel ca Putin, a crezut că războiul se va termina în doar câteva zile”, a declarat pentru Newsweek Pekka Kallioniemi, cercetător postdoctoral la Universitatea Tampere din Finlanda și fondatorul Vatnik Soup, care analizează dezinformarea rusă.

„Planul era ca războiul să se încheie în aproximativ trei săptămâni, astfel încât Finlanda să-i fie oferită lui Stalin drept cadou de naștere pe 21 decembrie”, a spus el.

Moscova ceruse vecinului său să cedeze teritoriile de frontieră, invocând motive de securitate. La fel a procedat și Putin, care în 2022 a susținut că este necesară „dezazificarea” Ucrainei și menținerea în stare de neutralitate.

„Stalin a învinuit conducerea finlandeză ca fiind fascistă, iar ideea cu invazia a fost de a crea o zonă tampon între Germania și URSS”, a explicat Kallioniemi.

„Sovieticii au orchestrat, de asemenea, mai multe operațiuni cu steag fals înainte și în timpul Războiului de Iarnă, iar războiul a început de fapt după ce sovieticii și-au bombardat propriile trupe în Mainila”, a spus el, referindu-se la un incident din Karelia pus la cale de agenția de securitate sovietică NKVD.

„Armata sovietică avea așa-numiți comisari politici, care se asigurau că soldații nemotivați nu vor fugi”, a adăugat el. „Se presupune că gruparea mercenară privată Wagner a folosit strategii similare în timp ce trimitea valuri de soldați neantrenați pe linia frontului”.

Finlanda a respins atacurile sovietice și a provocat pierderi substanțiale invadatorilor la temperaturi de până la -45 ° F. „Stalin a trimis o mulțime de soldați ucraineni să lupte împotriva finlandezilor cu echipamente rudimentare iar mulți dintre ei au murit înghețați”, a spus el. „Fotografiile de la una dintre cele mai brutale bătălii, Bătălia de la Raate Road, seamănă cu fotografiile din primele luni de război din Ucraina”.

„Finlandizarea”

Finlanda a luptat pentru suveranitatea sa, dar Stalin și-a atins totuși obiectivele teritoriale. Această experiență a informat avertismentele de la Helsinki pentru Kiev împotriva unei atare soluții.

„Finlandizarea este un model care aparține coșului de gunoi”, a spus Sari Arho Havren, cercetător invitat la Universitatea din Helsinki și membru asociat al Royal United Services Institute (RUSI).

„A sugera un astfel de model pentru Ucraina servește în primul rând Rusiei și lui Putin”, a spus ea pentru Newsweek. „Trăim într-o perioadă foarte diferită, iar circumstanțele sunt altele. Pentru Finlanda, a fost un joc de supraviețuire. A fost văzut ca un rău temporar în timp ce balansam Occident și Uniunea Sovietică”.

„Sugerarea istoriei Finlandei ca model viabil pentru Ucraina nu încearcă doar să cosmetizeze Finlandizarea într-o formă de guvernare dezirabilă și durabilă”, a adăugat ea.

După zeci de ani de neutralitate, motivată de invazia Ucrainei de către Moscova, Finlanda a aderat în cele din urmă la NATO în aprilie 2023. Dar Arho Havren a spus că orice așa-numit acord de finlandizare maschează ideea că „Ucrainei nu i se poate acorda aderarea la NATO”.

„Problema cu finlandizarea Ucrainei nu este Ucraina, ci Rusia”, a spus Konstantin Sonin, profesor de origine rusă la Universitatea din Chicago Harris School of Public Policy și critic vehement al lui Putin.

„Finlandizarea Ucrainei este exact ceea ce s-a încercat între 1991 și 2014 într-un anumit sens”, a spus el pentru Newsweek. „Până în 2022, Rusia a avut o influență enormă asupra Ucrainei – poate mai mult decât a avut Uniunea Sovietică asupra Finlandei”.

„Dacă ucrainenii ar fi întrebați: dacă ne-am putea întoarce în 2020 și să avem cumva garanția că Rusia nu va face ceea ce a făcut în 2022, în acest caz, ipotetic, ar fi de acord cu acest lucru”, a adăugat el.

Ucraina își pune speranța în Trump

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că nu vor avea loc discuții cu Ucraina decât dacă Kievul renunță la revendicarea granițelor din 1991.

Lavrov a spus că Moscova „nu este mulțumită” de punctul de vedere al lui Trump despre înghețarea ostilităților și „transferarea responsabilității suplimentare pentru confruntarea cu Rusia către europeni”.

Cu toate acestea, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, și-a exprimat speranța că președintele ales poate face diferența, spunând ziarului britanic The Telegraph că Trump poate „deveni Churchill-ul vremurilor noastre”, prin livrarea unei încetări a focului „de lungă durată”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat optimismul , spunând în ajunul Anului Nou că pacea „nu ne va fi oferită cadou” și că Trump „dorește și va putea aduce pacea și pune capăt agresiunii lui Putin”.

În timp ce Ucraina se confrunta cu o situație dificilă pe câmpul de luptă pe frontul de est, Zelenski insistă a spus că un eventual acord necesită cel puțin garanții de securitate occidentale dacă nu o invitație de aderare la NATO.