Video Locomotivele de epocă și turnul de apă unicat ajung în pragul ruinării într-un fost mare centru feroviar
0Depoul CFR din Petroșani a mai păstrat două locomotive de epocă, aflate într-o stare avansată de degradare. Locomotivele de epocă și castelul de apă unicat atrag toate privirile celor care ajung în orașul din Valea Jiului.
Localitatea Petroșani nu a fost numai un oraș al cărbunelui, dar și o unul nod feroviar aglomerat, datorită industriei cărbunelui. Primele mine de cărbune au fost deschise aici la mijlocul secolului al XIX-lea, iar prima cale ferată din Valea Jiului, calea ferată a cărbunelui Simeria - Petroșani, a fost inaugurată în 1870.
În deceniile următoare, volumul cărbunelui extras din minele Văii Jiului și transportat pe calea ferată a crescut exponențial, iar odată cu ele s-a extins și rețeaua de cale ferată.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, un cartier destinat familiilor de ceferiști, vechea Colonie, a fost înființat în apropierea stației din Petroșani, iar tot aici a fost inaugurat în 1912 depoul de cale ferată (video), cu o remiză de formă semi-circulară cu 22 de linii.
În trecut, zeci de locomotive cu abur și numeroase vagoane erau îngrijite și manevrate pe liniile depoului și în remiza sa, ori erau reparate în atelierele de reparații a materialului rulant. În apropierea depoului au fost construite aducțiuni și turnuri de apă pentru alimentarea locomotivelor și un castel de apă înalt de peste 20 de metri.
Vechile locomotivele care funcționau cu cărbune și chiar cu lemne au fost scoase treptat din uz, începând din anii ‘60.
„Fostul şef al depoului a continuat să aibă grijă de fiecare dintre ele, acestea fiind considerate în trecut bunuri strategice, care trebuiau menţinute în starea în care pot fi folosite la nevoie”, povestea un fost ceferist din Petroșani.
La începutul anilor ‘90, relata acesta, depoul din Petroșani avea peste 400 de angajați, majoritatea mecanici și ajutoare de mecanici. Din stația CFR plecau în România garnituri care transportau o cantitate anuală de peste zece milioane de tone de cărbune.
Cu timpul, numărul ceferiștilor din Petroșani s-a redus drastic, calea ferată Petroșani - Lupeni și linia Petroșani - Petrila - Lonea (video) au fost închise circulației în ultimii ani, iar depoul a devenit tot mai pustiu. Locomotivele cu abur nu au mai prezentat interes.
Unele au fost abandonate și au ajuns la fier vechi, altele au fost afectate de distrugerile provocate de hoți. Câteva astfel de garnituri, unele construite în primele decenii ale secolului XX, au fost recondiționate și expuse în alte orașe din România.
Petroșani (video), la fel ca Simeria, Brad, Orăștie are astfel de piese expuse în vecinătatea stația CFR. Cele mai multe locomotive de epocă pot fi văzute la Muzeul în aer liber al locomotivelor, uzinele metalurgice din Reșița fiind încă din secolul al XIX-lea un centru important de producție al materialului rulant.
În depoul din Petroșani au mai au mai rămas două locomotive de patrimoniu, una construită în anii ’40 și cealaltă, veche din anul 1913.
„Sunt extrem de degradate. În trecut ne puteam mândri cu ele, dar au fost abandonate de mai mulți ani și sunt ruginite și au fost vandalizate”, povestește un localnic.
Castelul de apă - monument unicat
Aceeași soartă pare să aibă și castelul de apă din vecinătatea lor, vechi din 1912, dezafectat la fel ca majoritatea construcțiilor din vechiul depou. Turnul de apă care folosea apa râului Jiu a funcționat până la sfârșitul anilor 2000 și este unicat în România.
„Turnul de apă din Petroşani este rezultatul unui proiect-tip, care a fost aplicat în Regatul maghiar înainte de 1918. Acesta era modelul uzual, care a fost inventat de un specialist. Au existat doar două în ţară, la Petroşani şi la Arad, iar cel de la Arad a fost demolat odată cu lucrările de modernizare a coridorului european, în schimb în Ungaria, mai există două şi două în Budapesta, iar 3 sunt deja restaurate. Ele sunt un obiectiv de atracţie, pe banii MAV-ului, adică a CFR-ului maghiar. La fel s-ar putea întâmpla şi la noi, că, totuşi, este obiectivul ce marchează intrarea dinspre Nord, în Valea Jiului”, relata profesorul Mihai Danciu, potrivit publicației locale Cronica Văii Jiului.
Unii localnici văd turnul unicat ca pe un obiectiv turistic, dacă va fi reabilitat. Alții susțin din cauza țiglelor care s-au desprins din el, clădirea prezintă riscuri pentru cei care trec prin preajma ei.
Se încarcă comentariile...
