Masă caldă pentru studenți și bani mai mulți pentru cercetare. Doi profesori universitari cer adoptarea unor măsuri urgente
0Ministrul Educației, Daniel David, anunță reformarea sistemului de învățământ, iar schimbări majore se vor produce inclusiv la nivel universitar. Cu toții suntem de acord că de pe băncile facultăților ar trebui să iasă specialiști, oameni pregătiți și calificați pe piața muncii. Însă, din păcate, lucrurile nu prea stau așa. Motivul? Tinerii nu mai sunt atât de atrași de mediul academic, nivelul de pregătire cu care intră în anul I de facultate este unul mediocru, în timp ce universitățile au rămas aceiași coloși de beton care frâng, de multe ori, tot entuziasmul cu care studenții le pășesc pragul. Pe de altă parte, nici profesorii nu sunt încurajați de sistem să performeze.
Sociologul Bogdan Bucur, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA, a explicat pentru „Adevărul” că o schimbare radicală, în adevăratul sens al cuvântului, începe cu reformarea unor aspecte de bază, care țin de nevoile primare ale oamenilor.
„Primul lucru pe care sistemul ar trebui să-l facă este să creeze un mediu propice educației. Înainte de a face educație, vorbim aici despre o nevoie superioară a omului, eu m-aș ocupa mai întâi de nevoile sale primare”, mărturisește specialistul „Înainte de a mă uita către vârful Everest al sistemului, eu aș reforma baza. Orice discuție despre aceste lucruri înalte și spectaculoase eu aș începe-o cu nevoile esențiale ale oamenilor din sistem, ale profesorilor și studenților. Orice discuție pornită invers, mi se pare neserioasă ca abordare. Dacă mă întrebați pe mine, eu, unul, sunt sătul să discutăm despre lucruri înalte, când nouă ne flutură vântul prin burți și prin buzunare”, mai spune dascălul. Însă, pentru asta, este nevoie de resurse financiare.
În programul de guvernare care vizează zona Educației, la capitolul „Învățământ universitar” Guvernul își asumă mai multe măsuri menite să dezvolte aproape tot ceea ce ține de mediul academic. Printre acestea se numără promovarea eticii, integrității și a siguranței, internaționalizarea învățământului superior, alinierea acestuia la cerințele pieței muncii, combaterea hărțuirii, sprijinirea categoriilor de studenți care provin din medii defavorizate. Se va simplifica procedura de recunoaștere a studiilor efectuate în străinătate, va fi promovat parteneriatul public-privat prin colaborarea cu mediul de afaceri. De asemenea, se va menține mecanismul de finanțare a universităților bazat pe criterii de performanță, la fel cum vor fi susținute și programele universitare STEM.
Studenții au nevoie să știe că sistemul se gândește la nevoile lor
Sunt măsuri laudabile, însă studenții au nevoie de mai mult, consideră prof. Bogdan Bucur. „Tinerii trebuie să fie, în primul rând, atrași de mediul academic, să-și dorească, efectiv, să studieze mai departe. Iar cei care deja au intrat în sistem să-și dorească să continue, să aibă acel entuziasm și acea dorință de a performa”. Însă, aceste lucruri vin odată cu satisfacerea unor nevoi de bază pe care le au tinerii. „În general, spațiul universitar este o moștenire a perioadei comuniste. Este adevărat, s-au mai făcut niște investiții în ultimii ani, dar foarte puține universități chiar oferă un mediu educațional, să-i zic așa, prietenos”. Iar statul ar putea contribui din plin la îmbunătățirea condițiilor oferite în prezent.
Profesorul vine cu câteva lămuriri. De exemplu, în multe universități din București și țară studenții nu au la dispoziție o cantină unde să mănânce o masă caldă. „Sunt facultăți unde nu există cantine pentru studenți, iar aceștia sunt nevoiți să-și cumpere de mâncare de la buticurile din proximitatea facultăților. Nu mi se pare normal. Tinerilor trebuie să li se ofere un spațiu în care să se simtă confortabil, în siguranță, să poată mânca bine și ieftin, dacă nu chiar gratis”.
Profesorul consideră că nu ar fi o risipă bugetară foarte mare să se asigure în toate universitățile publice din țară o supă gratis, niște fructe și niște legume. „Putem lua ca exemplu popota unităților militare din sistemul de securitate națională, acolo unde un prânz complet costă 12 lei. Vorbim despre alimente asigurate printr-un circuit intern, gătite cu personal propriu. De ce nu se poate asigura și în toate universitățile din țară un astfel de serviciu? Să ai unul sau doi bucătari angajați care să gătească o masă caldă pentru copii?”, se întreabă prof. Bogdan Bucur.
Un alt aspect pe care specialistul l-a atins este nevoia unor spații de cazare moderne, cămine utilate și dotate la nivel de secol XXI. „Este adevărat, multe au fost renovate, dar nu toate. Apoi, spațiile comune din universități, bibliotecile, sălile de studiu, de lectură, ar trebui să fie dotate cu mobilier nou, modern, prietenos”. Întreaga infrastructură materială ar trebui să te facă să pășești cu bucurie în această instituție de învățământ, căci detaliile, deși nu pare, contează enorm. „Să-ți facă plăcere să-ți petreci timpul acolo. Și ai un dozator de apă, un aparat unde sandvișurile să nu fie vechi, să ai un loc de unde să-ți cumperi un ceai sau o cafea bună. Un spațiu primitor, care să te facă să-și dorești să revii, să stai cât mai mult, să dai, la rândul tău, tot ce ai mai bun și mai frumos în tine. Să vezi că cineva chiar se preocupă să-ți ofere un mediu în care să crești, să te dezvolți, să performezi, un mediu în care să-ți dorești chiar să rămâi”, mai consideră specialistul.
Însă, există, din păcate, încă există facultăți pe holurile cărora nu poți deschide un laptop pentru că internetul este disfuncțional. „El există așa, în teorie. În realitate, de multe ori, rețeaua nu poate fi accesată de foarte multe persoane în același timp. Se blochează, pică”.
Expert în educație: „Cercetarea are nevoie de finanțare. Este o prioritate”
Ovidiu Pânișoară, doctor în Științele Educației, profesor la Universitatea din București, a declarat pentru „Adevărul” că, în ceea ce-i privește pe profesorii universitari, aceștia au nevoie, în primul rând, de asigurarea unui buget pentru cercetare. Cercetarea le va permite, apoi, să se dezvolte în carieră. „Ministerul Educației a promis că va adopta destul de repede noile criterii de promovare în cariera didactică universitară. Este vorba despre criteriile după care cineva poate promova la cele două funcții universitare și anume conferențiar și profesor. Vorbim despre niște criterii naționale, unice, care trebuie îndeplinite și de profesorul din București, dar și cel din Cluj sau Iași. Aceste criterii au fost schimbate în 2017, însă au trecut de atunci niște ani. Cred, prin urmare, că este timpul să le revizuim și să tecem la un nivel superior”, consideră dascălul.
În al doilea rând, profesorul Ovidiu Pânișoară este de părere că sistemul de învățământ universitar din România trebuie să se alinieze la nivelul sistemelor din Vest. „Asta înseamnă să navigăm în aceeași barcă cu ei, să avem aceleași obiective, să publicăm lucrări de specialitate în aceleași reviste de prestigiu, la aceleași edituri”. Însă, aceste lucrări de specialitate necesită anumite cercetări. Iar aceste cercetari, la rândul lor, se fac doar cu bani. „În sistemul preuniversitar, un profesor bun trebuie să știe materia pe care o predă. În sistemul universitar un profesor bun trebuie să creeze materia respectivă. Însă, acest lucru necesită o anumită finanțare în spate. Bani care să fie investiți în cercetare”.
Prin urmare, prioritatea este, pe de-o parte, creșterea acestor criterii de promovare, iar pe de altă parte susținerea profesorului universitar. „Altfel, aceste criterii de promovare nu vor deveni decât niște piedici, niște obstacole de netrecut. Oamenii vor spune că s-au conceput criterii mai dure, însă ele sunt de neatins tocmai din cauza acestei lipse de finanțare în cercetare”, consideră specialistul.
Expertul este de părere că o altă prioritate a Ministerului Educației ar trebui să fie rezolvarea spinoasei competiții didactice și pedagocice: „Profesorul trebuie instruit cum să întrețină motivația studenților care vin la facultate, trebuie să știe cum să-i atragă pe tineri. Profesorii au nevoie să fie ajutați să ajungă profesori buni, dascăli adevărați”, mai punctează prof. univ. Ovidiu Pânișoară.