Materia „lstoria comunismului din România” naște primele controverse. Opinii contradictorii ale profesorilor| ANALIZǍ
0Începând cu anul școlar viitor, elevii claselor a XII-a vor avea o oră în plus integrată în orar: Istoria comunismului din România, care devine materie obligatorie. Planurile cadru au fost deja modificate, iar programa a fost publicată în Monitorul Oficial. Prin urmare, nu mai există niciun impediment legislativ în procesul de implementare a noii discipline.
Profesor de istorie: „Se creează o imagine falsă a ceea ce a fost”
Concret, potrivit programei, conținuturile care vor fi predate elevilor sunt structurate pe 13 domenii. Acestea tratează, printre altele dinamica regimului comunist, România în relațiile internaționale postbelice, represiunea politică, forțele de opoziție și contestare, economia acelor vremuri, politicile din domeniul sănătății, politicile culturale, Revoluția din Decembrie 1989. Elevii vor studia în cadrul acestor domenii despre propagandă, Șoimii patriei, pionieri, despre cultul personalității. Li se va preda „Tratatul de la Varșovia”, li se va vorbi despre închisorile și lagărele comuniste, coloniile de muncă, deportări, despre Securitate, Miliție, școli de corecție pentru minori. Copiii vor afla cine a fost Doina Cornea, ce se difuza la Radio Europa Liberă, dar vor afla și despre ce a însemnat decretul 770, care interzicea întreruperea de sarcină.
Analizând îndeaproape programa noii materii, profesorul Corneliu Riegler a precizat că această disciplină este pură propagandă și nu are de-a face cu Istoria adevărată: „Este utilă studierea aprofundată a Istoriei comunismului, dar nu cu programa actuală. Aceasta îmi pare redactată exclusiv în scopul de a face propagadă, și nu de a-i învăța pe elevi cu adevărat Istorie”.
Profesorul se referă la faptul că această materie îi va învăța pe copii doar ce a fost rău în perioada comunismului: „Ori, Istoria nu este o știință a răului. Este o știință care trebuie să reflecte în mod echilibrat ce s-a întâmplat în societate. Nu poți să spui referitor la o perioadă istorică exclusiv doar ce a fost negativ sau pozitiv. Asta nu este Istorie. Căci nu faci altceva decât să creezi o imagine falsă”.
Faptele bune, ascunse sub preș
Dascălul a explicat faptul că lucrurile bune care s-au înfăptuit în perioada comunistă sunt trecute sub tăcere. „Nu se amintește absolut nimic despre politica socială, despre industrializarea țării, nu se amintește despre planul de electrificare a țării, despre faptul că sub Gheorghiu-Dej a început construcția barajului Porțile de Fier I și a celui de la Vidraru. Nu se spune nimic despre faptul că Ceaușescu a inițiat construcția singurei centrale atomo-electrice din România. Elevii nu vor afla, de exemplu, că regimul comunist a construit peste un milion de locuințe, iar azi România se află pe locul întâi în Europa la numărul de proprietari. Nu se spune nimic nici despre faptul că în perioada comunismului s-au ridicat școli, grădinițe, universități și spitale. Sau că în 10 ani de comunism s-au realizat 54 de kilometri de linie dublă de metrou și s-au construit 50 de stații. Nu mai vorbesc despre faptul că în comunism oamenii au fost alfabetizati, iar din punct de vedere educațional România avea unul dintre cele mai înalte niveluri”, a precizat dascălul.
Profesorul Riegler ne-a mărturisit că, dacă va accepta să predea această materie, va respecta programa, însă le va preda elevilor și ceea ce a fost trecut cu vederea. „Trebuie spus tot adevărul, nu doar o parte. Programa nu poate decât să imprime un trend, însă la clasă fiecare profesor este liber să prezinte comunismul cu tot ce a presupus acest regim: și cu bune, și cu rele. Eu, una, așa voi face dacă voi accepta o oră în plus de predare pe săptămână”.
Profesorii, nemotivați financiar. „Mulți nu vor accepta să facă muncă voluntară”
În contextul în care numărul profesorilor de Istorie este unul redus, iar mulți dintre cei care activează în sistem sunt slab pregătiți s-ar putea să ne trezim, consideră dascălul, în situația în care nu va avea cine să predea la clasă această materie. „În Legea Educației există o prevedere potrivit căreia profesorii cu gradul 1 și cu peste 25 de ani vechime au o reducere a normei de două ore. Dacă, totuși, doresc să ia o oră suplimentară, aceasta nu le este plătită. Ca să le fie plătită, ei trebuie să facă două ore gratis. Practic, cei mai buni profesori vor fi împiedicați să predea această materie din considerente financiare. Pentru că puțini vor fi de acord să facă două ore gratis pentru una plătită. Prin urmare, această disciplină va fi predată de foarte mulți profesori fără grad, deci mai slab pregătiți.”
Ce ar trebui să știe elevii despre Revoluția din Decembrie 1989
Istoria comunismului din România va trata, cum este și firesc, inclusiv Revoluția din Decembrie 1989. Însă în ce mod li se va vorbi copiilor despre acele evenimente, este un alt aspect pe care profesorul Corneliu Riegler a ținut să-l comenteze: „Revoluția din 1989 are două mari vicii: în primul rând, documentele cele mai importante sunt încă secretizate, arhivele nu se deschid decât după 70 de ani. Și nu au trecut decât 35. Prin urmare, Revoluția nu poate fi predată obiectiv, din lipsă de informație. Al doilea viciu îl reprezintă faptul că evenimentele sunt recente, foarte apropiate de noi în timp. Și încă suntem implicați emoțional. Istoria, ca știință care judecă lucrurile obiectiv, la rece, are nevoie de timp pentru a fi interpretată corect”.
Cât despre eterna întrebare și anume „Cât a fost Revoluție, cât a fost lovitură de stat?” dascălul consideră că problema ar trebui privită dintr-un alt unghi: „Întrebarea ar fi, mai degrabă, cine a învins în 1989? Revoluția sau lovitura de stat? Pentru că Revoluția presupune înlăturarea de la putere a unui anumit regim politic și înlocuirea sa cu altul total diferit. Pe când, în 1989, regimul Ceaușescu a fost înlocuit cu regimul Iliescu, un personaj care provenea tot din rândurile comunismului. A rămas la putere aceeași garnitură din vechiul regim. Practic, vorbim despre o Mărie cu altă pălărie”.
Însă, totuși, nu putem nega faptul că schimbarea a adus multe libertăți și drepturi pe care înainte nu le-am avut: „Da, s-a produs o revoluție, în mod indiscutabil, dar s-a împletit cu o lovitură de stat, căci puterea a fost luată de un fost ministru comunist: Ion Iliescu”. Să nu uităm că inclusiv apropiații lui Ion Iliescu erau nomenclaturiști, continuă dascălul: „Alexandru Bârlădeanu era nomenclaturist. Silviu Brucan era nomenclaturist. Erau oameni din fosta gardă a lui Gheorghiu-Dej, nemulțumiți de Ceaușescu. O revoluție trebuie să aducă la putere oameni noi. Așa spus I. G. Duca, cel omorât de legionari în 1933. După 1989, comuniștii parafrazau zicala spunând La vremuri noi, tot noi”.
Istoric: „Programa estea una echilibrată"
Am cerut și părerea unui profesor universitar de Istorie care vine cu contra-argumente. Istoria comunismului, din punctul său de vedere, nu este propagandă. Dimpotrivă. Programa este una completă, iar profesorii vor avea la clasă toată libertatea să atingă și să dezvolte orice eveniment doresc din acea perioadă. „Firește că orice fel de document educațional poate să fie, într-o formă sau alta, criticat sau criticabil”, a precizat pentru „Adevărul” Virgiliu Țârău, profesor de Istorie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. „Însă în această programă chiar există de la instituții și politici până la zonele de autonomie socială, economică sau de altă natură. Toate procesele sunt cuprinse, într-o formă sau alta, acolo: structurile sociale, educaționale, politicile de sănătate, politicile culturale ale regimului. Toate acestea vin, într-o formă sau alta, să așeze o cunoaștere nuanțată asupra trecutului comunist”, menționează acesta.
Programa este un instrument didactic, a completat istoricul, iar în temeiul ei se construiește programul de învățare al elevilor, manualele și auxiliarele: „În orice programă școlară există niște teme, subteme și niște concepte în jurul cărora se articulează acele teme și subteme”, a mai spus el. „Nu pot să cer mai mult de la o programă, firește că în temele ei vor fi realizate manuale. De talentul celor care vor scrie manualele vor depinde alte lucruri, apoi profesorii de la clasă vor putea face alte lucruri. Nu-i împiedică nimeni”.
Profesorul Virgiliu Țârău a mărturisit că programa Istoriei comunismului a fost gândită echilibrat. „A durat destul de mult procesul ăsta și nu a fost unul simplu de elaborat”, a mai spus istoricul.
Se încarcă comentariile...
