O planetă (încă) locuibilă

Nici când sub tălpi li se cască „mormintele de foc ce-așa le-ncinge, că mai roș nu poate” – acea caznă din Infernul lui Dante comparabilă cu ce trăim aievea astăzi, în insuportabilul maraton canicular –  26,1% dintre români nu cred că asistăm la o încălzire globală alarmantă.

FOTO: Shutterstock

Recentul sondaj INSCOP pe tema schimbărilor climatice arată că, deși marea majoritate a concetățenilor conștientizează transformările meteo și de mediu pe care le traversează planeta, mai bine de un sfert dintre români pretind că avem de-a face cu un fenomen fals.

Pentru acești negaționiști – preponderent (dar nu și exclusiv!) persoane cu educație scăzută, din urbanul mic sau din rural şi cu un venit mai redus – ce se întâmplă în jurul nostru e, probabil, o „normalitatea”. Au mai trăit ei zile fierbinți, le povesteau străbunicii ce arșițe au prins la vremea lor, iar vijeliile cu aspect de tornadă care ne mătură în ultimii ani țara sunt niște vântoase oarecare, de care-și amintesc bătrânii satelor. Deci, unde-i deteriorarea climei și a vieții, în general?

Dovezi ar fi, chiar șocante, doar că sigur nu răzbat până la ei sau nu reușesc să-i convingă. Numărul zilelor cu temperaturi extreme, în jur de 40 de grade, s-a dublat în România față de anii 1980, când verile cu câteva amiezi peste 30 de grade erau considerate pârjolitoare. Acum, 30 de grade se înregistrează la răsărit, la Oravița! Sudul țării se deșertifică, rezervele de apă împuținându-se dramatic, după cum semnala recent chiar ministrul Mediului. La nivel planetar, avem acum cu peste trei trilioane de copaci mai puțin decât la începutul civilizației umane! Se taie peste 15 miliarde de arbori anual, pentru a face loc suprafețelor agricole cultivate intensiv sau dedicate creșterii vitelor, sublinia Sir David Attenborough în cartea sa-mărturie, „O viață pe planeta noastră”.

Jumătate dintre pădurile tropicale ale lumii au dispărut deja, scrie celebrul naturalist nonagenar, iar ritmul cumplit al defrișărilor a dus inevitabil la declinul faunei și florei sălbatice, la dispariția unui sfert din totalul insectelor și la deteriorarea solului, abuzat cu chimicale. Potrivit sursei citate, în momentul de față, 96% din masa tuturor mamiferelor de pe Pământ e alcătuită din indivizii umani (reprezentând puțin peste o treime din total) și animalele crescute de ei, iar toate celelalte viețuitoare sălbatice, de la șoareci la elefanți, ar însuma doar 4%!

În privința înaripatelor, situația ar fi la fel de îngrijorătoare. Peste 70% din total sunt cele domestice, în copleșitoarea lor majoritate… găini: „La nivel global, consumăm 50 de miliarde de găini pe an, iar 23 de miliarde sunt vii în orice moment, multe dintre ele fiind hrănite cu soia cultivată pe terenurile defrișate”, remarcă Sir David Attenborough. Și „estimativ, în populațiile de mamifere și de păsări se ascund peste 1,7 miliarde de virusuri potențial periculoase pentru oameni”. Cu cât vor continua intervențiile masive ale omului în natură, cu atât va crește riscul apariției unei pandemii. Gripa aviară H5N1, deja extinsă la vaci în SUA, s-ar fi transmis de altfel și la câțiva oameni din statul Colorado.  

Bucata de carne din farfurie, insistă naturalistul britanic, cere suprafețe uriașe pentru a fi produsă. Iar dintre toate, carnea de vită necesită de 15 ori mai mult teren decât cea de porc sau de pui, deși reprezintă doar un sfert din carnea consumată la nivel global. „Pe viitor, pur și simplu nu va mai fi posibil ca fiecare persoană să se aștepte la aceeași cantitate de carne de vită consumată în cele mai bogate țări. Nu avem suficient de mult teren pe Pământ pentru asta”, semnalează popularul realizator de documentare.

Statisticile arată totodată că omenirea folosește în prezent de peste 1,7 ori mai multe resurse decât poate să regenereze planeta într-un singur an, suprasolicitarea fiind, evident, nesustenabilă pe termen lung. Iar stabilitatea vieții terestre depinde în mod direct de biodiversitatea ei, grav afectată. „Trebuie să resălbăticim lumea!”, îndeamnă Sir David Attenborough, arătând că aceasta e calea cea mai simplă de rezolvare a problemelor climatice și de mediu. Pentru reducerea masivă a emisiilor de carbon care accelerează încălzirea globală, natura trebuie pusă la treabă și susținută, chiar dacă s-au avansat și alte soluții, unele ingenioase, altele năstrușnice: crearea de culturi de alge și bacterii care să capteze și înmagazineze carbonul din aer, pomparea de dioxid de carbon pe fundul mării sau „umbrirea” Pământului cu o perdea de praf în stratosferă, care să prevină supraîncingerea.

Cert este că, în absența unor măsuri rapide de restabilire a naturii și de folosire mai înțeleaptă a resurselor planetei, aceasta se va încălzi cu încă 4 grade până în anul 2100, susțin estimările specialiștilor. Într-un asemenea scenariu infernal, agricultura va deveni imposibilă în multe zone, or, în absența surselor de hrană și chiar de apă, vor apărea refugiații climatici, cu milioanele. Ei se vor îndrepta spre regiunile cu climă mai blândă, ceea ce poate duce la tensiuni cu populațiile locale și la „războaie alimentare”. Primii asemenea refugiați au început recent să se mute de pe o insulă din Caraibe pe continentul american, după ce nivelul oceanic a crescut dramatic, amenințându-le teritoriul cu inundarea completă.

Țesătura biologică a planetei, care ține în echilibru milioane de specii, în beneficiul tuturor, inclusiv al lui Homo Sapiens, are nevoie urgentă de restaurare. Dincolo de disputele aprige legate de motivele încălzirii globale – că sunt naturale, ciclice, sau că e vorba de intervenția umană distructivă – ceea ce vedem și trăim în ultimii ani arată o evoluție periculoasă. De-a lungul istoriei terestre, natura și-a putut reveni după fiecare dintre dezastrele majore suferite. Însă acum, în epoca numită antropocen, este reponsabilitatea omului să o protejeze și ajute, pentru a menține planeta locuibilă.