Putin crede că sperie lumea cu rachetele sale. Mai degrabă el este cel speriat şi disperat

Ultima rachetă balistică, cu rază medie de acţiune, lansată de ruşi împotriva Ucrainei, nu demonstrează capacitatea militară a Rusiei, ci disperarea lui Putin. Când ai asemenea arme le ţii la secret, să le poţi folosi într-un eventual conflict, nu le prezinţi lumii întregi să te lauzi cu ele.

Raportul mondial de forţe

Economia şi armata Rusiei sunt decimate după aproape trei ani de război. Rusia a pierdut 650.000 de militari, plus jumătate din echipamentele  militare. Putin a apelat la soldaţi nord-coreeni, pentru că nu mai are de unde recruta soldaţi ruşi. Un milion de ruşi au emigrat, cu bani cu tot, lăsând o criză în piaţa forţei de muncă.

De partea cealaltă, în NATO sunt 30 de ţări cu economii şi resurse militare de 10 ori mai mari, comparativ cu ale Rusiei. Cum speră Rusia să câştige un război împotriva NATO? Doar nebunia şi visele imperiale ale lui Putin pot imagina aşa ceva.

Ultima rachetă trasă de Rusia s-a vrut o replică la acordul Occidentului acordat Ucrainei de a folosi rachetele ţărilor NATO pentru a ataca teritoriul rus.

Zice Putin:   „aceste rachete sunt de neoprit”. Nu avem reacţii din ţări NATO la asemenea afirmaţie, pentru că ei nu-şi dezvăluie resursele militare, cum face Putin. Este total incredibil ca resursele tehnologice occidentale să fie inferioare celor ale Rusiei.

Costurile enorme ale războiului au distrus economia Rusiei, care se baza 50% pe exporturi de hidrocarburi. Cu sancţiunile occidentale, aceste venituri s-au redus considerabil, iar activele ruseşti din ţări occidentale, de aproximativ 300 de miliarde de dolari, au fost blocate.

Dacă America decide împreună cu Arabia Saudită creşterea producţiei de petrol, preţul pe piaţa mondială va scădea considerabil, afectând veniturile Rusiei din acest export.

Institutul pentru Studiul Războiului, ISW, spune că:

„Economia Rusiei și efortul de război sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari, prezentând provocări din ce în ce mai serioase pentru președintele Vladimir Putin în ceea ce privește susținerea războiului pe termen lung”.

Șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a avertizat în iulie 2024 că „forța de muncă a țării și capacitățile sale de producție sunt „aproape epuizate”.

O declaraţie gravă,  la un asemenea nivel, trebuie că reflectă realitatea economiei Rusiei.

Mai trebuie menţionat că NATO are, prin sateliţi şi sisteme de spionaj, o imagine clară a armelor nucleare ruseşti. La cel mai mic semn că Putin vrea să apeleze la armele nucleare, urmează în câteva ore o anihilare a armatei Rusiei, a centrelor de comandă, de comunicaţii, operaţionale şi a silozurilor de armament. Ceea ce reţine Occidentul de a face această anihilare mai devreme, este riscul ca prăbuşirea necontrolată a Rusiei să ducă la o situaţie şi mai dificil de controlat şi monitorizat, pentru că nu se ştie ce noi conducători vor veni la conducerea Rusiei.

Ce se va întâmpla sub preşedinţia lui Trump

Trump n-a reacţionat la acordul lui Biden dat Ucrainei de a folosi armele occidentale pentru atacuri în interiorul Rusiei. Este posibil ca Biden să se fi consultat cu Trump, şi acesta să-şi fi dat acordul. Altfel nu este stilul său de a nu comenta lucruri importante.

Ucraina poate acum lovi căile de aprovizionare şi logistice din spatele frontului din teritoriul rusesc, afectând grav capacitatea armatei Rusiei de a face faţă luptelor din Donbas.

Speranţa lui Putin ca Trump le va accepta cererile nu este justificată. Trump este şi mai categoric, nu se sperie de rachete. Cum Putin nu va putea accepta jumătate din cererile sale pentru pace, este posibil să-l înfurie pe Trump, care va ajuta şi mai categoric Ucraina.

Trebuie să acceptăm că ajutorul acordat Ucrainei de către Occident, în arme şi bani, a fost şi este uriaş. Altfel nu ar fi făcut faţă armatei Rusiei. China şi India nu acceptă invazia unui stat suveran, iar Coreea de Nord are mari probleme cu propria economie, încât să acorde un ajutor consistent Rusiei, altfel decât prin miile de soldaţi trimişi drept carne de tun.

În concluzie, toate „demonstraţiile” cu rachete ale lui Putin sunt menite să ascundă cât de vulnerabilă este Rusia în momentul de faţă, nu cât de puternică este încât să atace Occidentul. Dacă avea resurse, o făcea de mult. A ameninţat de zeci de ori că va ataca ţări NATO, dar n-a făcut-o.

În ultimii aproape trei ani de la invazia în Ucraina, NATO şi-a creat planuri de răspuns la adresa Rusiei, astfel încât nu mai poate fi luată prin surprindere de nici o mişcare a Rusiei. Putin ştie şi el toate aceste lucruri, de aceea se mărgineşte să-şi arate „muşchii” nucleari, fără să mai impresioneze pe cineva.