Renumărarea voturilor s-a produs ca urmare a atacurilor cibernetice masive ale Rusiei asupra serverelor AEP

O nouă perspectivă asupra renumărării voturilor şi anulării alegerilor prezidenţiale apare în articolul scris de Emilian Isailă de la spotmedia.ro. În esenţă, se clarifică faptul că instituţiile române de asigurare a securităţii cibernetice a procesului electoral au fost copleşite de amploarea şi resursele folosite în atacul Rusiei asupra procesului electoral de la alegerile prezidenţiale din România, aşa încât singurele soluţii de anihilare a acestei intervenţii brutale străine au fost renumărarea voturilor şi anularea procesului electoral.

Foto Inquam

Serviciile noastre de informaţii n-au ştiut dacă Rusiei i-au reuşit atacurile

Contrar părerilor generale, instituţiile de securitate ale statului au cooperat cu preşedinţia, CSAT şi CCR, iar soluţiile găsite au fost cele ştiute.

Concluziile apar după o studiere atentă a rapoartelor serviciilor de informaţii desecretizate după şedinţă CSAT. De data aceasta CCR a acţionat, în unanimitate, în interesul corectitudinii procesului electoral, în consens cu preşedinţia şi CSAT.

La urma urmei acesta este şi rolul acestor instituţii: în situaţii critice să ia acele măsuri necesare pentru a salva statul de drept şi democrația din România, în urma atacurilor de amploare a unei puteri străine, în acest caz Rusia.

Se ştia şi s-a confirmat că Rusia are resurse umane şi materiale extrem de mari pentru a distruge democraţia şi statul de drept din ţări ale UE nu prin război clasic, ci prin atacuri hibride, subterane, cibernetice sau de altă natură, pentru a le destabiliza şi a profita apoi de această destabilizare.

Conform unui sondaj IRES, dacă ar fi avut loc turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Călin Georgescu ar fi câştigat alegerile cu 63% versus Elena Lasconi 37%. Rusia a fost extrem de aproape de a-şi fi realizat planurile.

Ne-a trecut glonţul pe la ureche, mie personal mi-a crescut încrederea în instituţiile de forţă ale statului român.

Ce remarcă ziaristul Emilian Isailă

Statul român ştia, din surse proprii şi, posibil, de la partenerii externi, că în data de 24 noiembrie Rusia pregăteşte un atac subteran masiv asupra României. Nu se ştia exact cum,  dar gradul de alertă a fost ridicat şi patrule ale ministerului de Interne patrulau pe străzi în număr mult mai mare comparativ cu alte zile de alegeri.

La patru zile după vot are loc o ședință CSAT, iar o săptămână mai târziu, în 4 decembrie, administrația prezidențială desecretizează extrase din documentele prezentate de agențiile de informații în ședința Consiliului Suprem de Apărare al Țării, spune Emilian Isailă.

Iată ce spune raportul SRI:

„Prin metode specifice, în data de 24.11.2024, SRI a obținut date cu privire la publicarea unor credențiale de acces asociate cu <bec.ro>, <roaep.ro> și <registrulelectoral.ro> în cadrul unor platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă”.

„În urma verificărilor demarate, s-a stabilit că exfiltrarea s-a realizat fie prin targetarea utilizatorilor legitimi, către care au fost distribuite credențialele de tip utilizator/parolă, fie prin exploatarea serverului legitim de instruire pus la dispoziție de către STS la adresa https://operatorsectie.roaep.ro".

Cu alte cuvinte, a existat riscul ca atacatorii cibernetici ruşi să fi pătruns în serverele AEP şi să falsifice rezultatele alegerilor, prin intervenţii în procesul de numărare a voturilor. Aceste informaţii au fost distribuite către CCR, care a decis în unanimitate şi corect, verificarea prin renumărare a existenţei acestor intervenţii. Din fericire, s-a demonstrat că hackerii ruşi nu au ajuns aşa departe încât să falsifice rezultatele voturilor. Dar în momentul deciziei renumărării voturilor nu se ştia cât de departe reuşiseră să ajungă agenţii Rusiei în măruntaiele serverelor AEP şi BEC.

Raportul SRI confirmă aceste concluzii:

„Menționăm că au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS. Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator sau cu privire la afectarea procesului electoral”.

„Modul de operare, precum și amploarea campaniei cibernetice, conduc la concluzia că atacatorul dispune de resurse considerabile, corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal”.

„Totodată, infrastructura AEP rămâne afectată încă de vulnerabilități care, în măsura în care sunt exploatate de către atacatori, aceștia pot realiza acțiuni de escaladare a accesului în cadrul rețelei și asigurarea persistenței”.

Promovarea lui Călin Georgescu de către Rusia

Selectarea lui Călin Georgescu de către aparatul de infiltrare al Rusiei în procesul electoral românesc a fost realizată după studii amănunţite, iar dovada  că aceste studii au avut concluzii corecte este scorul reuşit de Georgescu.

În afara atacului asupra serverelor STS, AEP şi BEC, atacul Rusiei a mai avut un obiectiv, menţionat şi de Emilian Isailă:

„O acțiune condusă pe rețelele sociale, în special pe TikTok, care urmărea să crească în mod brusc și artificial susținerea pentru Călin Georgescu - acțiunea care a reușit. Călin Georgescu a fost urcat până pe locul cinci în tendințele globale de pe TikTok, o premieră pentru un candidat la alegeri din spațiul european”.

Intervenţii aşa de sofisticate şi reuşite pe reţelele sociale reprezintă o premieră pentru Rusia. Totul a fost calculat la milimetru, iar scorul electoral obţinut de Georgescu este  dovada succesului înregistrat de serviciile ruseşti de falsificare a alegerilor din alte state.

Situaţia din România a alertat şi alte state europene, care acţionează acum în elucidarea mecanismelor şi o reglemtare mai fermă a reţelelor sociale, astfel încât aceste acţiuni să nu mai fie posibile în viitor.

Raportul SRI precizează:

„Activitatea conturilor (de pe reţelele sociale) ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru <rostogolirea> mesajelor pe platformă”.

Cert este că pentru salvarea credibilităţii procesului electoral CCR nu avea altă soluţie, în urma informaţiilor primite de la serviciile de informaţii şi a şedinţei CSAT, şi a anulat, în unanimitatea, alegerile prezidenţiale.

Până în martie 2025 ar fi timp pentru ca instituţiile din România împreună cu partenerii din alte ţări occidentale, să fortifice sistemul de apărare a procesului electoral, astfel încât să nu mai fie posibile astfel de intervenţii străine.

Cum Călin Georgescu a beneficiat deja de aceste intervenţii masive ale Rusiei în procesul electoral, prin intermediul rețelelor de socializare, normal şi corect  ar fi ca CCR să-l descalifice în a mai participa la viitoarele alegeri prezidenţiale.