Satele depopulate ale României: case părăginite, fără curent, fără drumuri practicabile, alimentate cu apă de izvor
0Comunitățile de la țară sunt cele mai afectate de fenomenul îmbătrânirii și, inevitabil, al depopulării României. Iar satele județului Vaslui se confruntă cu scăderi considerabile în numărul populației din mediul rural.
Lipsa locurilor de muncă, a infrastructurii și a sărăciei sunt principalele motive pentru care satele județului Vaslui sunt extrem de depopulate, scrie vremeanouă. Sunt localități fără curent, fără drumuri practicabile, alimentate și în ziua de azi cu apă de la un izvor de suprafață.
Comunele Oltenești și Hoceni se înscriu printre cele care au avut o scădere în numărul populației din 2011 până în anul 2021, potrivit publicației citate. Astfel, satul Zgura care aparține de Oltenești și cele două foste sate Băgău și Tăietura-Lingurari (astăzi Rediu) care aparțin de Hoceni, se confruntă cu o imensă depopulare.
Intrat în Oltenești, după puțin timp părăsești asfaltul și ajungi la drumul de legătură cu satul Zgura, care ți se pare a fi de fapt o înfundătură.
Ulițe goale și case părăsite
Înconjurat de marea pădure ce se întinde de la Huși până la Vutcani, cu ulițe goale, case mici și vechi, majoritatea părăsite, acesta este satul Zgura. Totuși, locul are ceva aparte: liniște, peisaje frumoase, vecinătatea animalelor sălbatice, dar și o bogată istorie.
Ocupația sătenilor, încă din secolele trecute, a fost creșterea animalelor și agricultura. La marginea de est a satului, lângă pădure, se află biserica din lemn, construită în jurul anilor 1910. În apropiere a existat și un schit de călugări, construit în anul 1838, dar care a fost distrus prin ardere, necunoscându-se motivul.
Bătrânii povestesc cât de frumos se distrau la hore, baluri şi nunţile care începeau şi parcă uitau să se mai termine, de sâmbătă până marţi. Ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura şi creşterea animalelor. Femeile gospodarilor din sate în anotimpul rece se ocupă cu: torsul lânei, împletitul şi ţesutul covoarelor.
De asemenea, printre bătrânii satului circula o legendă precum în schit ar fi pătruns Alexandru Ioan Cuza, deghizat în țăran, unde a aflat despre păcatele călugărilor.
La schit locuiau atât măicuțe cât și călugări, iar printre oameni circula un zvon că s-ar fi născut mai mulți copii care ulterior au fost aruncați în iazul de lângă micul schit.
„În sat există biserica construită în incinta cimitirului în anul 1910 şi tot în această localitate a existat un schit construit în anul 1838 dar care, nu se ştie din ce motive, a fost distrus prin ardere. Circulă o legendă că în acest schit ar fi pătruns şi Alexandru Ioan Cuza, deghizat într-un ţăran de rînd, şi ar fi depistat ceva lucruri necurate; aici locuiau şi măici şi călugări şi s-ar fi dat naştere unor prunci care au fost aruncaţi în iazul de lîngă schit”, scrie pe site-ul Primăriei Oltenești.
Aflând de aceste lucruri domnitorul ar fi dat ordin să i se dea foc schitului şi distrugerea digului de la iaz. Pe acest loc a fost ridicată o cruce în anul 1904 de către un doctor pe care nici localnicii nu l-au cunoscut.
În apropierea intrării în satul Zgura este o bifurcație, la dreapta, pe drumul Cuzei, se ajunge la Băgău și Tăietura, foste sate de meșteșugari, aflate la distanță de 3-4 km.
Cele două foste sate au fost înființate la începutul anilor 1800 din țărani clăcași aduși de pe alte moșii, cât și din lucrători forestieri, mai scrie vremeanouă.
Locuitorii celor două sate și-au cîștigat renumele ca fiind foarte buni meșteșugari în lemn, confecționând linguri, războaie de țesut, scaune și altele.
Bătrânii din Băgău și Tăietura aveau privilegiul de a fi vizitați de domnul Cuza, care în timpul domniei mai trecea prin dreptul celor două sate.
Se încarcă comentariile...
