Scepticism față de revoluția anunțată în Educație. Primele reacții ale mediului academic la pasul făcut după 30 de ani pentru reforma învățământului liceal
0Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că planurile-cadru pentru liceu vor fi puse în dezbatere publică în această lună. Este vorba despre materiile și orele destinate acestora în orarul copiilor - prioritatea numărul unu a ministrului și primul pas concret făcut după mai bine de 30 de ani pentru reformarea din temelii a învățământului liceal.

Decizia, pe care nici un ministru nu a avut curajul s-o ia, vine în contextul în care elevii de liceu învață după manuale vechi de pe timpul comunismului, au în orar foarte multe materii obligatorii, informația livrată este prea multă, uneori trunchiată și, de cele mai multe ori, perimată. Pe de altă parte, evaluarea copiilor apreciază cantitatea de informație pe care aceștia o memorează, asta în detrimentul gândirii critice și a judecăților de valoare, logice. Însă nu numai sistemul este vinovat pentru gradul atât de ridicat de analfabetism funcțional în rândul tinerilor, ci și profesorii care, mulți dintre ei, sunt foarte slab pregătiți. Ne aflăm de zeci de ani în fața unui cerc vicios care în această lună va fi, în sfârșit, spart.
Programul prioritar al ministrului, un „ou de aur” găunos? Care sunt riscurile
„Îmi este teamă ca nu cumva aceste planuri-cadru să fie doar o Mărie cu altă pălărie”, a explicat pentru „Adevărul” Marian Staș, unul dintre susținătorii reformei în învățământ și cel care a și elaborat un model curricular de secol XXI.
Marian Staș a considerat dintotdeauna că adoptarea noilor planuri-cadru este o prioritate națională, motiv pentru care proiectul trebuie gândit cu foarte mare atenție. „Deocamdată, nu știm cum vor arăta acele planuri-cadru. Ele nu au fost prezentate în comunitatea educațională pentru a le vedea și noi, cei din sistem. În afara modelelor de planuri-cadru pe care le-am pus eu în discuție și pe care le-am și prezentat în mod public nu am văzut nimic în acest sens. Nu știu, prin urmare, care este abordarea curriculară, proiectarea modelului curricular al acestor planuri. Este o secretomanie pe care nu o înțeleg și care nu face bine nimănui”, a precizat expertul.
Marian Staș se referă la faptul că, înainte de a fi puse în dezbatere publică, planurile cadru ar trebui prezentate specialiștilor în educație: „Mi-e teamă ca nu cumva să ne trezim cu aceleași tipuri de tabele năroade ca și până acum. Și să mergem înainte cu ele. Eu, de exemplu, m-aș bucura să fie mai multe abordări. Trei, patru, cinci modele propuse de Școala de gândire de la Iași, Școala de padagogie de la Cluj, Școala de la București..oameni care ar putea să spună cum ar face ei un model curricular de secol XXI. Alminteri, este mare probabilitatea ca toată povestea asta, frumoasă de altfel, să eșueze lamentabil și sindicalist”.
Model : opt arii curriculare cărora să li se aloce câte trei, patru ore pe săptămână
Specialistul consideră că nu este esențială discuția despre teorie, cultură, competențe, cunoștințe, ci despre cum va arăta, concret, arhitectura acestor planuri-cadru. „Iar eu am spus în felul următor: modelul curricular trebuie să conțină un număr de arii de învățare dintr-o singură cifră. Deci, nu mai mult de 8,9 lucruri pe care copiii să le facă în fiecare modul de școală. Asta este una dintre cele mai importante provocări. În prezent, au și câte 15, 16, 17 materii pe care le învață ca nebunii, pe repede-nainte din lipsă de timp. Evident că nu au când să asimileze ceea ce li se predă, iar informațiile primite de-a valma se disipează”, a mai precizat Marian Staș.
Marian Staș propune un model de plan-cadru care să conțină opt arii de învățare. Prima arie cuprinde Limbă, Literatură, Latinitate, Cultură română. Într-a doua se regăsesc Istoria și Geografia, a treia conține Matematică, Statistică și Informatică aplicată. A patra arie curriculară cuprinde Arte și Educație estetică, a cincea, Științele naturii și ale Pământului, a șase arie este despre Om, Societate, Spiritualitate, iar ultima cuprinde Educație fizică, sport și sănătate. „Fiecărei arii de învățare ar trebui să i se aloce trei, patru ore pe săptămână, în așa fel încât să existe echitate. De pildă, pentru șase arii de învățare s-ar putea aloca patru ore pe săptămână, iar pentru cele două arii rămase s-ar putea aloca trei ore pe săptămână. În total am avea 30 de ore la liceu. Dacă le împărțim la un număr de 5 zile, vom avea câte șase ore pe zi de școală”. Și iată cum, dintr-o dată, totul se simplifică devenind și 100% eficient.
Specialist: „Planurile-cadru puse în dezbatere națională, o idee populistă”
Un alt aspect important punctat de Marian Staș îl reprezintă posibilitatea elevilor de a alege spre ce domenii să se îndrepte pe viitor. „Mă refer la relația dintre trunchiul comun și curriculum la decizia elevilor din oferta școlii. Toți trebuie să facă Limba și literatura română și Matematică, dar nu toți trebuie să învețe Fizică sau Chimie sau Biologie. Căci, pe măsură ce copiii cresc, ei se dezvoltă într-o direcție sau alta și ar trebui să aibă posibilitatea de a-și alege traseele profesionale și cariera singuri”, consideră specialistul.
Odată ce proiectul va fi pus în dezbatere publică, mai spune Marian Staș, ne vom trezi cu foarte multe păreri, comentarii și propuneri neavizate. „Până acum, toată lumea se pricepea la politică și la fotbal. De acum încolo, se vor pricepe și planuri cadru”. Specialistul încearcă să sublinieze faptul că planurile-cadru care au zăcut în sertarele ministrei Ligia Deca ar fi trebuit scoase la lumină, șterse de praf și puse pe masă în fața experților. Pentru a fi regândite, reanalizate, pentru a li se aduce modificări, completări etc. Abia apoi ar fi trebuit înaintate spre dezbatere publică. „Povestea asta cu dezbaterea publică și cea națională mi se pare mai degrabă populistă. Dă, Doamne, să fie doar o chestiune de transparență!”, a mai declarat expertul.
Director de liceu: „Sper ca ministrul să colaboreze cu specialiști care știu despre ce este vorba”
Planurile-cadru sunt o prioritate și ar trebui adoptate urgent, este de părere și prof. Andrea Bodea, directoarea Colegiului Național I.L.Caragiale. Dascălul a precizat pentru „Adevărul” că elevii învață prea multe materii, informațiile vin de-a valma și din toate direcțiile, unele sunt inutile, altele trunchiate, multe nu-și mai găsesc rostul în realitatea zilei de azi. „Este clar că avem nevoie de o schimbare în sistem, însă aceasta trebuie gândită și analizată foarte bine. Eu sper ca ministrul să se înconjoare de echipe de specialiști, căci avem mulți în țara asta și ar fi păcat să nu fie consultați. Și sper să țină cont de părerea avizată a acestor oameni. Eu sunt prudentă în declarații însă, sper ca Daniel David să-și aleagă colaboratorii din rândul celor care chiar știu despre ce este vorba. Dacă se va înconjura de acești oameni, chiar se pot demara niște lucruri care se află în așpteptare de ani și ani de zile”, atrage atenția profesoara.
„O luptă de gherilă la sânge pe numărul de ore al profesorilor”
Marian Staș este de părere că niște comentarii cu adevărat pertinente vor putea fi făcute abia după ce documentul planurilor-cadru va fi făcut public: „ Însă, înclin să cred că acolo, de fapt, se duce o luptă de gherilă la sânge pe numărul de ore al profesorilor. Este și motivul pentru care Ligia Deca a tot amânat acest proiect. Este posibil ca fiecare dintre comisiile acelea pe discipline să nu se fi înțeles din acest punct de vedere: câte ore le iei profesorilor, câte le dai, cum le împarți”. Curriculum la decizia elevilor din oferta școlii este premisa otrăvită din toată această poveste. „Vor încerca să împingă spre minimum numărul de ore la decizia elevului din oferta școlii ca să-și păstreze cât mai mult ore obligatorii. Totul, din motive de norme și salarii. Rămâne să vedem dacă am dreptate”. În concluzie, dacă planurile-cadru vor fi aceeași Mărie cu altă pălărie, „înseamnă că putem să stingem lumina și să plecăm acasă”, a mai punctat expertul.
Planul cadru este un document care stabilește disciplinele obligatorii, numărul de ore pe săptămână pentru fiecare dintre acestea și numărul de ore alocat disciplinelor opționale. Disciplinele pe care le învață elevii sunt, în prezent, împărțite în: trunchiul comun, care cuprinde materiile pe care le învață toți elevii, indiferent de profil, curriculum diferențiat, care se referă în general la materiile specifice unui profil și curriculumul la decizia școlii. Acesta din urmă presupune o serie de materii pe care le oferă școala și din care elevii pot alege.
În primăvara anului 2023, un draft de proiect pentru planurile-cadru (scheletul de materii pe care le învață elevii) a fost publicat în media. La scurt timp, Ministerul Educației a spus că documentul respectiv nu este unul „asumat” și că, de fapt, se lucrează la planuri-cadru noi. De atunci și până la finalul mandatului, Ligia Deca a tot amânat adoptarea proiectului care abia acum urmează să intre în vigoare. Este dorința noului ministru care a declarat că-și dorește ca noile planuri-cadru să fie implementate până-n alegerile prezindențiale.