Se complică sau se simplifică linia de start pentru prezidențiale?

Scena politică se agită în perspectiva alegerilor prezidențiale. Dacă rămân în vigoare termenele de 23 martie pentru primul tur, şi 6 aprilie pentru  al doilea tur, HG de organizare a alegerilor trebuie emis până în 7 ianuarie, pentru a se respecta termenul de 75 de zile înaintea primului tur pentru emiterea HG de organizare a alegerilor prezidenţiale.

Crin Antonescu FOTO Inquam Photos

S-o mai lălăim, adică să prelungim starea de interimat existentă acum, nu cred că are sens, pentru ca o parte a electoratului deja consideră nelegitimă prezenţa lui Iohannis la Cotroceni, iar UE şi NATO nu ne mai bagă în seamă. La două întâlniri importante, interimarul preşedinte Klaus Iohannis n-a fost invitat. Deci pierde România, nu Iohannis.

Dacă până pe 7 ianuarie guvernul va da HG-ul de organizare a alegerilor prezidenţiale, până la sfârşitul lunii ianuarie, adică în 3 săptămâni, candidaţii trebuie să-şi depună candidaturile după strângerea semnăturilor necesare. Ori această strângere de semnături reprezintă un efort, dacă le vor strânge „pe bune”.

Cine va candida la prezidenţialele din primăvară?

Greu de spus la acest moment.

Georgescu şi Șoșoacă

 Au fost invalidaţi de CCR la alegerile prezidenţiale anulate. Discuţii peste discuţii, dacă CCR a procedat legal sau nu.

Cei care consideră că anularea primului tur al alegerilor a fost legală, spun că intervenţia unor forţe străine, în speţă Rusia, cu atacuri cibernetice de amploare asupra serverelor AEP, BEC,  ar fi putut falsifica numărarea voturilor.  Campania şi influenţarea masivă şi plătită inclusiv de forţe străine pe reţelele de socializare în favoarea lui Călin Georgescu, a fost iarăşi motiv suficient de puternic pentru anularea alegerilor, care n-ar mai fi fost expresia nealterată a alegătorilor români.

Alte opinii, printre care şi ale unor jurişti, susţin contrariul. Avocatul Eduard Jurgen Prediger susţine că CCR a făcut un abuz de drept, pentru că a introdus un nou criteriu de validare a candidaturilor, anume acela de constituţionalitate,  respectarea Constituţiei şi a democraţiei,  criteriu neprevăzut în Constituţie sau în vreo lege. Avocatul susţine că nu poţi interzice cuiva să candideze doar pentru opiniile personale, care ar „vădi”, fără o pronunţare a vreunei instanţe, nerespectarea Constituţiei.

Dacă merge pe acelaşi drum, CCR ar putea interzice candidaturile Dianei Șoșoacă şi a lui Călin Georgescu, pentru că între timp Georgescu a instigat în instanţă şi la CEDO la nerespectarea unei decizii a CCR, deci a Constituţiei,  şi a contestat drumul european al României, şi el prevăzut în Constituţie. Despre înclinaţia să pro Rusia, CCR n-a avut, încă, dovezi.

Dacă îşi va respecta anterioarele decizii, CCR nu va valida candidaturile Dianei Șoșoacă şi a lui Călin Georgescu.

Crin Antonescu

Deşi propus de actuala coaliţie de guvernare, Antonescu şi-a anunţat suspendarea candidaturii, pe motiv că şefii coaliţiei nu i-au mai dat nicio atenţie după ce l-au propus drept candidat în protocolul de înfiinţare a coaliţiei.

S-a întâmplat la indigo cazul doctorului Cîrstoiu de la alegerile pentru primăria Capitalei. Partidele din coaliţie au constatat, atunci şi acum, faptul că cel propus candidat nu are nicio priză la public. Experienţa Cîrstoiu nu i-a ajutat cu nimic.

Reacţia publică a fost total negativă la adresa lui Crin Antonescu. A trăit zece ani din banii nevestei, fără să presteze vreo slujbă remunerată, a jucat table sau s-a uitat la filme de desene animate sau pe Netflix.

Din istoria sa politică s-a reţinut doar crearea USL împreună cu Victor Ponta, suspendarea lui Băsescu, şi o prezenţă de trei luni la Cotroceni, insipidă şi incoloră. Neavând nicio priză la publicul larg, şefii coaliţiei actuale se gândesc să-l înlocuiască, cu cine? Mai sunt doar câteva zile până la deschideea sezonului de depunere a candidaturilor. Să nu se repete istoria de la alegerile pentru primăria Capitalei!

Nicușor Dan şi Daniel Funeriu

Şi-au anunţat deja candidaturile ca independenţi, persoane cu studii strălucite în străinătate, având capacitatea de a învăţa rapid relaţiile externe în care este implicată România, precum şi politicile de securitate şi contextul geostrategic. Nici Băsescu şi nici Iohannis nu aveau experienţă în funcţia prezidenţială, dar au învăţat în câteva luni ce trebuie să facă.

Problema lor este că n-au priză la publicul larg. Băsescu, cu „dragă Stolo”, cu „ai fost aseară la Vântu?” prindea la mase ca fiind unul de-al lor. Nu e cazul celor doi, mai ales a lui Daniel Funeriu, vorbesc sofisticat, pe măsura studiilor lor, dar fără ca masa largă de alegători să înţeleagă ce vor. Posibil să ajungă unul dintre ei în turul al doilea, mai degrabă Nicușor Dan, care se află pe scena politică de mulţi ani, lumea îl cunoaşte de pe timpul când se lupta să „salveze” Capitala de la demolări şi distrugerea clădirilor istorice.

Elena Lasconi

Este cunoscută publicului larg, cu bune şi cu rele, de la precedenta campanie electorală pentru prezidenţiale, când a obţinut 1,8 milioane de voturi şi a intrat în turul al doilea, anulat apoi de CCR. Are în spate un partid mic, USR, care nici nu a intrat la guvernare, deci nu e recomandat alegătorilor de vreo activitatea deosebită la nivelul guvernării ţării.

Nu se ştie dacă Lasconi va repeta performanţa din precedentele alegeri, dar va conta şi calitatea celorlalţi contracandidaţi.

Este posibil să apară şi alţi candidaţi, în special cineva care să-l înlocuiască pe Crin Antonescu, şi atunci balanţa se schimbă. Vom vedea dacă actuala coaliţie de guvernare este capabilă să împingă la luptă un candidat, altfel decât doctorul Cîrstoiu sau Crin Antonescu. Are doar câteva zile pentru acest demers.