Șefa diplomației UE acuză Kremlinul că folosește gazul ca armă în războiul hibrid împotriva Chișinăului

Kaja Kallas, șefa diplomației UE, afirmă că Rusia continuă să folosească gazul ca armă și, din nou, Chișinăul este ținta războiului hibrid, acuzație făcută în timpul unei discuții telefonice cu premierul moldovean, Dorin Recean.

Recean și Kallas au avut o discuție telefonică în contextul situației energetice. FOTO: EPA-EFE

UPDATE În timpul discuției, Dorin Recean a dat asigurări că teritoriul controlat de Chișinău are curent electric. 

„Am reafirmat că, în pofida șantajului energetic al Kremlinului, acoperim necesarul de energie al Republicii Moldova și protejăm cetățenii noștri. Criza umanitară provocată de Rusia în regiunea transnistreană trebuie să înceteze”, a spus șeful Cabinetului de miniștri, subliniind că ,,Uniunea Europeană este solidară cu autoritățile de la Chișinău și vor sprijini poporul nostru pentru depășirea consecințelor șantajului energetic rusesc”.

Știrea inițială 

,,Rusia continuă să folosească gazul ca armă și, din nou, Moldova este ținta războiului său hibrid. Datorită sprijinului UE, Moldova rămâne rezistentă și bine conectată la rețelele energetice europene. În apelul meu cu Dorin Recean am reafirmat solidaritatea noastră neclintită cu Moldova”, a notat Kaja Kallas pe platforma X după discuția avută cu șeful Cabinetului de miniștri de la Chișinău. 

Sprijinul statelor baltice și nordice

Marți, țările baltice și nordice au semnat o declarație comună pentru a coopera cu Comisia Europeană în vederea intensificării asistenței internaționale oferite Republicii Moldova, care se confruntă cu o situație energetică complicată după ce Moscova a oprit livrarea gazelor către Transnistria.

Cele opt state, mai exact Estonia, Letonia, Lituania, Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia și Islanda, remarcă decizia Gazprom de a înceta furnizarea de gaze către Republica Moldova de la 1 ianuarie 2025, această acțiune având scopul subminării stabilității politice și economice în Moldova.

,,Lăudăm autoritățile moldovenești pentru măsurile lor de a asigura stabilitatea aprovizionării cu gaze și energie electrică în aceste circumstanțe dificile. Vom lucra cu Comisia Europeană și cu alți parteneri cheie pentru a fi pregătiți să intensificăm asistența internațională pentru Moldova în acest scop. Îmbunătățirile recente ale infrastructurii și capacitățile crescute de transport au sporit semnificativ reziliența Moldovei la presiunile energetice externe, reflectând angajamentul țării de a-și consolida securitatea energetică”, se arată în declarația semnată.

Semnatarii declarației mai subliniază că rămân ferm angajați să sprijine Chișinăul în gestionarea provocărilor energetice actuale și în avansarea reformei sectorului său energetic.

,,Aceste eforturi sunt esențiale nu numai pentru dezvoltarea durabilă a Moldovei, ci și pentru stabilitatea regiunii mai extinse, în special în lumina obiectivelor mai largi de securitate energetică ale Europei și a agresiunii ruse în curs împotriva Ucrainei”, potrivit aceluiași act semnat. 

Șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a ținut să mulțumească statelor baltice și nordice pentru suport. 

,,Vă mulțumesc, dragi prieteni! Puterea noastră este în unitatea noastră!”, a notat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, pe platforma X. 

Transnistria nu are gaze rusești 

Gazprom, companie controlată de Kremlin, a refuzat să-și onoreze obligațiile contractuale, livrând gaze prin rute alternative Transnistriei, odată cu expirarea contractului dintre Moscova și Kiev privind tranzitul resurselor energetice către Europa, invocând pretinsa datorie de 709 milioane de dolari a Moldovagaz, sumă care nu a fost confirmată de auditul internațional realizat la inițiativa Republicii Moldova, dar al cărui rezultat nu este recunoscut de Moscova.

Prin urmare, mii de oameni din Transnistria sunt fără căldură, gaz și energie electrică, iar Chișinăul a rămas fără curent electric produs de Centrala termoelectrică de la Cuciurgan din Transnistria, curent achiziționat la un preț relativ scăzut până la 31 decembrie 2024, în schimbul întregii cantități de gaze rusești.

Astfel, Republica Moldova va folosi în luna ianuarie 2025 energie electrică produsă pe piața internă, precum și energie importată din România, în proporție de 38%, respectiv 62%, potrivit responsabililor Ministerului moldovean al Energiei.

Chișinăul cumpără în prezent energie electrică la un preț mai mare, ceea ce a dus la creșterea facturilor pentru resursele energetice.