Stresul care ucide. Legătura cu motivul morții lui Gabriel Cotabiță și riscul major pentru vârsta mijlocie
0Reducerea stresului este crucială pentru prevenirea AVC-urilor, mai ales la vârsta mijlocie. Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și inflamația vaselor, factori majori ai AVC-ului. În România, infrastructura limitată reduce accesul rapid la tratamente eficiente.
Nu este niciodată prea târziu să începem să ne protejăm de riscul unui accident vascular cerebral, iar reducerea stresului este un pas esențial în acest sens. AVC a fost și cauza decesului regretatului cântăreț Gabriel Cotabiță. Artistul a murit sâmbătă, 23 noiembrie 2024, la 69 de ani, la Spitalul Universitar din Capitală, unde fusese internat în comă după un accident vascular cerebral. Încă din 2021, el mărturisea că problemele grave de sănătate îi limitau activitatea, deși avusese și în trecut episoade medicale dificile, precum un stop cardio-respirator în 2015, care l-a lăsat cu sechele și l-a obligat să își reducă ritmul profesional. Cu toate acestea, Gabriel Cotabiță a continuat să cânte și să inspire publicul prin voința sa remarcabilă de a depăși provocările.
De aceea este esențial să înțelegem ce presupune această afecțiune, ce factori o pot provoca, cum să recunoaștem semnele unui AVC și care sunt grupele de vârstă cele mai expuse riscului. Identificarea rapidă a simptomelor – cum ar fi amorțeala, slăbiciunea bruscă a feței, brațelor sau picioarelor, dificultatea de vorbire sau pierderea echilibrului – poate salva vieți.
În plus, adoptarea unui stil de viață sănătos, gestionarea stresului și accesul prompt la îngrijiri medicale sunt esențiale pentru prevenirea și tratamentul eficient al AVC-urilor.
Statistici sumbre legate de accidentul vascular cerebral în România
În România, accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate, cu 68.000 de cazuri anual. Rata mortalității este una dintre cele mai mari din Europa, iar numărul de victime continuă să crească. Factori precum hipertensiunea, colesterolul ridicat, obezitatea și stilul de viață nesănătos sunt printre cauzele principale ale acestei epidemii.
În plus, majoritatea pacienților ajung la spital în stadii avansate ale accidentelor vasculare cerebrale, iar tratamentele eficiente pot fi implementate doar dacă AVC-ul este diagnosticat rapid.
Doar că în spitalele din România nu există servicii de gardă pentru intervențiile care ar putea salva viața pacienților cu AVC. De asemenea, numărul intervențiilor efectuate în țară este mult mai mic decât cel recomandat de standardele europene. În 2022, s-au înregistrat 46 de centre unde se poate efectua tromboliza, dar doar cinci dintre ele erau dotate pentru trombectomii. În 2024, numărul centrelor care oferă trombectomii a crescut la zece, însă nu toate funcționează la capacitate maximă din cauza lipsei de personal sau a resurselor financiare.
Anul trecut, oficialii Ministerului Sănătății au anunțat că România face parte din inițiativa internațională „Stroke Action Plan for Europe” (SAP-E), care urmărește implementarea unor politici pentru prevenirea și tratamentul AVC-urilor, inclusiv în unități specializate. Aceste măsuri au ca scop reducerea numărului de cazuri și creșterea șanselor de recuperare a pacienților.
Ce este AVC - una dintre cauzele principale de deces și dizabilitate în țara noastră
Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul sangvin către o parte a creierului este oprit, fie din cauza unei obstrucții, fie din cauza ruperii unui vas de sânge, ceea ce poate duce la moartea celulelor cerebrale.
Fără tratament de urgență, un AVC poate fi fatal sau poate provoca dizabilități pe termen lung, cum ar fi paralizia, pierderea memoriei și probleme de comunicare.
Reducerea stresului este esențială
Potrivit cercetărilor, stresul cronic poate juca un rol semnificativ în apariția unui accident vascular cerebral (AVC), în special la mijlocul vieții, în cazul persoanelor de peste 40 de ani. Studiile arată că nivelurile ridicate de stres pot contribui la creșterea tensiunii arteriale și la inflamația vaselor de sânge, factori majori care pot favoriza un accident vascular cerebral. De asemenea, stresul poate influența comportamentele noastre, precum alimentația nesănătoasă și lipsa exercițiilor fizice, factori care contribuie la creșterea riscului de AVC.
Cum putem preveni acest lucru? Reducerea stresului este esențială. Experții recomandă tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, exercițiile fizice regulate și tehnicile de respirație. De asemenea, este important să menținem un echilibru între viața profesională și cea personală, să ne asigurăm că avem timp pentru relaxare și să evităm suprasolicitarea.
În plus, consultarea unui specialist în sănătatea mintală poate ajuta la dezvoltarea unor strategii eficiente pentru a reduce stresul pe termen lung, prevenind astfel riscurile de AVC.
„În grupa de vârstă 45-55 de ani numărul cazurilor crește mult mai rapid”
Deși stabilirea unei legături directe între accidentele vasculare cerebrale și stres poate fi dificilă, există o conexiune evidentă între stresul cronic și riscul de a suferi un AVC.
Statisticile anuale arată o creștere semnificativă a cazurilor de AVC în rândul persoanelor de 50 de ani, iar experții indică drept cauze principale obezitatea în creștere, colesterolul ridicat, diabetul și un stil de viață nesănătos.
Potrivit dr. Joseph Kwan, specialist în accidente vasculare cerebrale acute și recuperare post-AVC, persoanele de vârstă mijlocie trebuie să adopte o alimentație mai sănătoasă, să facă mai multă mișcare și să reducă stresul.
„De 10 ani știm că în grupa de vârstă 45-55 de ani numărul cazurilor crește mult mai rapid decât în alte grupe de vârstă mai mari. Acești pacienți ajung la departamentul meu cu accidente vasculare cerebrale severe. Cei din această grupă de vârstă au aproape întotdeauna toți factorii de risc vascular tradiționali – hipertensiune arterială, diabet, fumat – dar ceea ce mă surprinde este lipsa de activitate fizică. Munca de acasă și Netflix au creat o generație de persoane sedentară”, spune Kwan, consultant senior la Imperial Stroke Centre, din cadrul spitalului Charing Cross, unul dintre cele mai aglomerate departamente de AVC din Marea Britanie.
Medicamentele trombolitice și trombectomiile - „o procedură revoluționară”
De-a lungul carierei sale, dr. Joseph Kwan a remarcat că rata de supraviețuire a pacienților cu AVC a crescut semnificativ datorită tratamentelor moderne, cum ar fi medicamentele trombolitice și trombectomiile, prin care cheagurile de sânge sunt îndepărtate din arterele blocate. Expertul a evidențiat, așadar, importanța acestor progrese, afirmând că reprezintă „o procedură revoluționară”.
El a adăugat: „Oamenii vin paralizați, incapabili să vorbească sau să vadă – și, după operație, pot pleca acasă a doua zi. În trecut, pacienții ajungeau la azil sau decedau, dar acum pot reveni la activitățile lor zilnice, precum condusul, munca, sportul și îngrijirea copiilor”.
Majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt ischemice (cauzate de un cheag de sânge care blochează un vas din creier), dar aproximativ 15% dintre ele sunt hemoragice, provocând o hemoragie cerebrală, care este mai greu de tratat.
De ce stresul poate provoca un accident vascular cerebral
Deși este greu de demonstrat o legătură directă între accidentele vasculare cerebrale și stres, există o conexiune clară între nivelurile ridicate de stres și riscul de AVC, recunoaște dr. Kwan: „Atunci când ești stresat, nivelurile de adrenalină cresc, ceea ce mărește tensiunea arterială și sporește inflamația în corp, ambele având efecte dăunătoare asupra arterelor”.
În același timp, obiceiuri tradiționale de a face față stresului, cum ar fi consumul de alcool, fumatul, mâncatul emoțional și statul prea mult în fața televizorului, contribuie și ele la creșterea riscului de AVC.
„În trecut, oamenii veneau acasă de la serviciu, luau cina, făceau o plimbare, se întâlneau cu prietenii, ieșeau la dans – dar acum ajung acasă, își toarnă un pahar de vin, mănâncă și pun televizorul. Mâncarea livrată acasă a făcut situația și mai gravă – nu trebuie nici măcar să părăsești casa pentru a mânca nesănătos”, atrage atenția expertul.
Care sunt alți factori care influențează riscul de AVC
Afecțiunile care cresc riscul de accident vascular cerebral includ hipertensiunea arterială, fibrilația atrială (un tip de aritmie), colesterolul mare și diabetul.
Lipsa somnului reprezintă un factor major de risc pentru AVC, la fel obezitatea, însă stresul contribuie la toate aceste condiții, mai menționează dr. Kwan: „Când ești stresat, nu dormi bine și ai mai puțină motivație pentru a face exerciții sau pentru a-ți îngriji corpul”.
Drogurile recreaționale, precum cocaina, contribuie și ele la creșterea riscului de accident vascular cerebral.
Potrivit dr. Sarah White, director asociat clinic la Bupa Health Clinics, riscul de AVC este mai mare în cazul bărbaților și al celor cu un istoric familial de accidente vasculare cerebrale.
În loc de concluzie
Există așadar speranță. Doar că România întâmpină dificultăți majore în accesul la tratamentele eficiente pentru AVC. Deși progresele în domeniul trombolizei și trombectomiilor au salvat numeroase vieți, infrastructura medicală este insuficient dezvoltată, iar numărul centrelor de tratament este mult mai mic față de nevoile reale ale pacienților. În ciuda creșterii numărului de centre unde se poate efectua trombectomia, multe dintre acestea nu funcționează la capacitate maximă din cauza lipsei de personal calificat și a fondurilor insuficiente. Astfel, mulți pacienți nu beneficiază de intervenții rapide și adecvate, iar acest lucru poate duce la rezultate de tratament mai puțin favorabile și din păcate chiar decese.
Într-o ediție viitoare, vom reveni asupra acestui subiect, cu sfaturi și recomandări esențiale de la experți despre prevenirea AVC-ului. Vom menționa tehnici pentru reducerea stresului, importanța exercițiilor fizice și a alimentației sănătoase, dar și cum să recunoaștem rapid simptomele unui accident vascular cerebral. Concentrarea pe reziliența la stres, menținerea sănătății vaselor de sânge prin mișcare și evitarea obiceiurilor nocive, precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, sunt măsuri-cheie. Totodată, vom explora rolul verificărilor regulate ale tensiunii arteriale și colesterolului în detectarea timpurie a riscurilor. Aceste schimbări simple pot salva vieți și pot oferi un control mai mare asupra sănătății noastre.
Se încarcă comentariile...
