Țările scandinave își instruiesc cetățenii pentru ipoteza unei invazii ruse: „Apă, morcovi, iod: faceți provizii pentru 72 de ore”. Buncărele sunt pregătite
0Finlanda, Norvegia, Suedia și Danemarca și-au instruit cetățenii (prin e-mail și mesaje) cu privire la ce au de făcut în ipoteza unei invazii ruse. Tunelurile și buncărele sunt pregătite să primească populația.
Nordicii sunt deja la curent cu privire ce trebuie să aibă în vedere. „Apă, morcovi, iod: faceți provizii pentru 72 de ore”, titrează publicația italiană Corriere.it, care scrie că Finlanda pare să smulgă spațiu din măruntaiele pământului, pentru a se adăposti de iarnă, dar și de un posibil inamic.
În subteranul capitalei Helsinki se desfășoară o rețea de tuneluri lungă de 300 de kilometri. Acestea nu adăpostesc doar liniile de metrou, ci și spații comerciale, parcări, centre sportive și piste de karting. Tunelurile au, în general, o dublă funcție: în termen de 72 de ore, în cazul unui atac inamic, ele trebuie transformate în adăposturi pentru populație. Astfel, piscina tăiată în piatră din Itäkeskus - o instalație cu două trambuline, șase saune și o sală de masaj - poate adăposti 3 800 de locuitori în caz de pericol.
Începând cu anii 1950, prin lege, fiecare bloc și fiecare clădire de birouri din Finlanda trebuie să aibă un buncăr. Motivul: țara are o graniță de 1 340 de kilometri cu Rusia și a purtat trei războaie sângeroase între 1918 și 1944, care au costat-o 120 000 de morți - dintr-o populație de aproximativ 3,5 milioane la acea vreme - și 10% din teritoriul său.
Războiul din Ucraina a reactivat temerile finlandezilor. Ministerul de Interne a numărat 5 000 numai în capitală și 50 500 răspândite în întreaga țară, suficiente pentru a oferi adăpost imediat pentru 4,8 din cele 5,5 milioane de locuitori.
„În 72 de ore putem rezolva majoritatea problemelor”, asigura în urmă cu doi ani locotenent-colonelul Petri Toivonen, șeful comisiei care identifică riscurile de securitate ale țării și planifică soluții. A fost formulat un set de 57 de sarcini strategice pentru asigurarea celor șapte funcții vitale ale societății: de la securitatea internă la apărare, de la activitățile internaționale la servicii și reziliența psihologică.
O abordarea similară, cu diverse nuanțe, au toate statele care se învecinează cu Marea Baltică, scena incidentelor și sabotajelor din ultimii doi ani.
Dincolo de marele mister al Nord Stream - gazoductul care leagă Rusia de Germania, care a explodat sub apă la 26 septembrie 2022 fără ca responsabilii să fie identificați - au existat o multitudine de incidente mici sau presupuse: cabluri submarine secționate, atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale și a infrastructurii critice, drone care zboară prea aproape de baze militare. Toate acestea au contribuit la creșterea paranoiei cetățenilor nordici și a vigilenței guvernelor acestora.
În Danemarca, de exemplu, Agenția pentru gestionarea situațiilor de urgență a trimis în iunie un e-mail tuturor rezidenților adulți pentru a le oferi instrucțiuni cu privire la cantitatea de pături, alimente, apă - trei litri de persoană - și medicamente pe care ar trebui să le aibă acasă pentru a face față unei crize bruște.
„Dacă puteți rezista timp de trei zile pe cont propriu, autoritățile se vor putea dedica stabilizării situației” se arată în anunț.
„Nimeni nu trebuie să fie speriat de acest mesaj”
Ministrul Troels Lund Poulsen a subliniat ănsă că „nimeni nu trebuie să fie speriat de acest mesaj: Danemarca nu este amenințată de un atac convențional imediat”.
În Suedia, oamenii au primit, la mijlocul lunii noiembrie, o broșură - intitulată „În caz de criză război”, distribuită în 5 milioane de exemplare - cu informațiile necesare pentru a se pregăti și a depăși un conflict sau o criză bruscă.
Prima ediție datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apoi a fost actualizată în timpul Războiului Rece și ultima dată în urmă cu șase an, iar recent Guvernul de la Stockholm a decis să publice o nouă versiune din cauza a ceea ce a numit „o deteriorare a securității”, ceea ce a determinat dublarea numărului de pagini.
Cetățenilor li se recomandă să se aprovizioneze cu cartofi, varză, morcovi și ouă, precum și cu conserve de sos bolognese și pungi de supă de afine pentru a supraviețui 72 de ore.
În aceeași perioadă, Norvegia - care are o graniță de aproape 200 de kilometri cu Rusia - a trimis cetățenilor săi o broșură cu instrucțiuni despre cum să supraviețuiască o săptămână în caz de fenomene meteorologice extreme, război sau alte amenințări.
Finlanda, „bine pregătită pentru autoapărare”
Broșura conține o listă de alimente precum conserve de fasole, batoane energizante sau paste, dar și medicamente și tablete de iod care să fie utilizate în cazul unui „accident” nuclear.
Finlanda a pregătit, de asemenea, o broșură digitală în care se explică inclusiv modul în care președintele și guvernul ar reacționa în cazul unui atac armat, subliniind că țara este „bine pregătită pentru autoapărare”.
Nu este vorba de alarmism, ci de pragmatism, explica, în 2022 ministrul finlandez de externe de atunci, Pekka Haavisto.
Se încarcă comentariile...
