Amânarea alegerilor prezidenţiale, o altă eroare majoră marca Ciolacu. Nu are cine apăra interesele României

Conform mai multor informaţii de presă, premierul Ciolacu nu are de gând să dea HG care organizează alegerile prezidenţiale pe 23 martie şi 6 aprilie. Săptămâna aceasta este termenul limită pentru formalizarea prin acte normative a acestui calendar.

Foto Arhivă

Cel mai probabil PSD nu se mai consolează cu ideea Crin Antonescu candidat comun al actualei coaliţii de guvernare, cum era deja bătut în cuie prin protocolul de constituire a coaliţiei. Nu cred că Marcel Ciolacu se gândeşte să mai candideze, ar fi o nebunie după emiterea OUG „trenuleţ”, care a îngheţat veniturile românilor pentru evitarea, cât de cât, a dezastrului fiscal bugetar în care a adus ţara.

Dar se gândeşte să găsească un candidat pentru prezidenţiale de la PSD oarecum acceptabil, de genul Vasile Dîncu. Nu se consolează cu ideea că PSD, cel mai mare partid al României, să nu aibă candidat propriu la preşedinţie.

Contextul internaţional este cât se poate de periculos, inclusiv pentru România

România nu are un preşedinte, ales legitim prin vot popular, care să-i apere interesele în plan internaţional. Preşedintele Iohannis este ieşit din mandatul oficial, şi nu-l mai bagă nimeni în seamă, dovadă că la două întâlniri europene importante a fost ignorat, n-a mai fost invitat.

Oricum, după gafa enormă cu autopropunerea la şefia NATO, Iohannis n-a mai fost luat în seamă la nivelul conducerii UE şi NATO. Acum nu mai are nici legitimitatea oficială de a reprezenta România, se află într-o prelungire de mandat cu care mulţi cetăţeni  români nu sunt de acord.

Şi vin peste noi vremuri grele, în care rolul unui preşedinte legitim este esenţial pentru apărarea intereselor României în plan extern.

La Casa Alba vine Trump, un preşedinte impredictibil, cu reacţii şi judecăţi iraţionale. După demisia premierului Canadei, Justin Trudeau, Trump a reiterat ideea contopirii Canadei cu America, fără să se întrebe dacă poporul canadian chiar vrea această unire. Dar pentru Trump nu contează voinţa poporului canadian, ci doar „viziunile” sale despre lume.

Fiul lui Trump, Donald Trump Jr.,  călătoreşte în Groenlanda, pentru că „măreţul” său tată nu a renunţat la „cumpărarea” imensei insule, eventul cu forţa. Să adăugăm şi pretenţia de a controla Canalul Panama, şi avem o imagine despre viitorul preşedinte al SUA.

Nu este clar cum va proceda Trump vis-a-vis de războiul Rusia-Ucraina, război în apropierea României. Nici de plecarea Americii din NATO, dacă ţările aflate acum în NATO nu plătesc o „taxă de protecţie”, contribuind cu 5% din PIB la cheltuielile NATO. Iar cine nu-şi permite, cum este acum şi România, „să facă dracului Rusia ce vrea” în acea ţară.

Nu sunt clare nici intenţiile unui război comercial între SUA şi restul lumii, după instalarea lui Trump, şi în ce măsură acest război ar putea afecta şi România.

Situaţia din Transnistria se deteriorează pe zi ce trece, locuitorii au rămas fără căldură, apă caldă şi lumină, după suspendarea transportului de gaze ruseşti prin conducta care traversează Ucraina. Cum va reacţiona Rusia la această situaţie dificilă în care se găsesc ruşii din Transnistria? Nu este clar în momentul de faţă, dar o provocare nu este exclusă, în contextul în care America nu are instalat viitorul președinte.

Și economia Europei dă semne de slăbiciune, exact în țările considerate „motoarele” economice ale Europei: Germania, Franța, Marea Britanie. Sigur ca aceste probleme economice pot afecta și România.  

Iată doar câteva din situaţiile extreme de politică mondială care cer un preşedinte legitim din partea României, pentru a-i apăra interesele.

Sondajul prezentat de Nicusor Dan îl dă pe Georgescu cu peste 40% intenţie de vot

Sondajul este contestat de oameni pricepuţi, precum directorul INSCOP, Remus Stefureac, sau de Remus Pricopie, rectorul SNSPA, care spune:

Ce face Nicusor Dan este iresponsabil. El poate crede că lansarea publică a acestor informaţii este ‘strategie electorala’. A procedat la fel la alegerile locale, când a spus (în aprilie 2024) că Piedone are … peste 40% în intenţia de vot. De fapt, promovează un politician pro-rus, cu discurs şi acţiuni legionare şi, în acelaşi timp, încearcă să arunce în nerelevanţă alţi candidaţi serioşi.

Totuşi, gafele lui Ciolacu, Iohannis, Ciucă, a partidelor PSD şi PNL aflate la guvernare de trei ani, au dus la revolta unei părţi a  populaţiei, care crede acum că un politician de altă factură, de genul Călin Georgescu, ar putea schimba drumul spre prăpastie, pe care este angajată acum România.

De aici şi dorinţa de amânare a alegerilor prezidenţiale, să se mai potolească furia populaţiei, şi PSD să-şi găsească un candidat convenabil. Şi cu interesele României rămase fără apărare în plan internaţional. Dar nu mai contează, în faţa intereselor de partid promovate de Ciolacu-PSD.

Se pune şi întrebarea dacă Georgescu mai poate candida după repetatele atacuri la Constituţia ţării.

Reamintesc jurământul pe care trebuie să-l depună preşedintele României:

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

Cum să respecte Călin Georgescu Constituţia ţării când acum o atacă cum îi convine? Contestă dreptul CCR de a da decizii fără cale de atac, în problemele importante ale ţării. Mai mult, organizează şi manifestaţii împotriva CCR. Ignoră, pur şi simplu, un articol din Constituţie:

ARTICOLUL 146 (Curtea Constituțională)

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului; 

Intervenţia Rusiei în alegerile prezidenţiale anulate de către CCR nu a fost pe deplin lămurită, cum cere şi Nicusor Dan. Cei care cer deplina lămurire ignoră faptul că rapoartele ajunse la CCR cuprind  informaţii ce vin de la serviciile noastre de informaţii, dar  şi de la ţări partenere, şi care nu pot fi dezvăluite fără periclitarea surselor lor.

Călin Georgescu contestă drumul euroatlantic al României, prevăzut şi el în Constituţie, cu declaraţii de tipul:

Observ, de asemenea, că Europa ne dă cu o mână și ne ia cu două.

Suntem imens de bogați în resurse, în pământul țării, dar ele sunt aservite marilor puteri, în timp ce poporul român nu beneficiază de ceea ce propriul pământ îi poate oferi din belșug. Nu mai avem nimic al nostru. Politicienii corupți au avut grijă să dea tot, tot ce avea mai de preț această țară, inclusiv oamenii ei i-au dat peste hotare să-i servească pe alții.

Tot, tot a fost dat. Unde sunt miliardele, sutele de miliarde de la Uniune, cele pe care sau prin care ne tot garantați și vindeați bunăstarea în campania electorală? Unde sunt? Nu cumva celebrul PNRR a falimentat? Zeci de miliarde pe care nu le vedem investite în nimic în țara noastră au trecut pe la noi doar pe hârtie. Cu adevărat pare că aceste miliarde s-au dus spre aparatul de război al Uniunii Europene în loc să fi mers în economia României.

Poate fi acceptată o astfel de filosofie politică la viitorul preşedinte al României? Poate ignora CCR un candidat care are comportamente contrare celor cerute de Constituţie viitorului şef al statului român?

Vom vedea poziţia CCR în cazul în care Călin Georgescu va candida din nou la preşedinţia României.

Important este ca România să aibă cât mai rapid un preşedinte legitim, care să o reprezinte şi să-i apere interesele în plan internaţional.

Dacă Ciolacu amână alegerile prezidenţiale până nu se ştie când, la vară sau la toamnă, se face vinovat de lipsirea României de reprezentare la nivel internaţional şi de apărare a intereselor sale, într-o perioadă tulbure şi convulsivă a climatului internaţional. Pentru a-și promova interesele proprii și ale PSD.