Lumea se îndreaptă spre „dreapta dură” în 2025

0
0
Publicat:

Din Statele Unite până în Germania, anul acesta, va accelera radicalizarea la dreapta a peisajului politic mondial, preconizează revista conservatoare londoneză The Spectator.

Donald Trump, vizitat de premierul italian Georgia Meloni , la reședința din Florida/ FOTO:X/@Update
Donald Trump, vizitat de premierul italian Georgia Meloni , la reședința din Florida/ FOTO:X/@Update

Ghiuleaua demolării capătă viteză, la bord aflându-se Nigel Farage, Giorgia Meloni, Marine Le Pen, Donald Trump, Javier Milei și Kemi Badenoch, toate figuri ale dreptei și ale extremei drepte globale, menite să zdruncine scena politică în anul 2025.

„Lumea se învârte pe axa sa și se învârte puternic spre dreapta”, scrie revista conservatoare în numărul său din 4 ianuarie.

„Mișcarea pendulului este deosebit de puternică în Lumea Nouă”, unde președintele argentinian, Javier Milei, „taie birocrația”, înainte de începerea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, „care intenționează să expulzeze migranții și să dereglementeze economia americană”. În nordul continentului, „progresismul cu aromă de sirop de arțar al lui Justin Trudeau a primit o lovitură” și se află sub amenințarea „antiwokismului unui conservator pur, Pierre Poilievre”.

De cealaltă parte a Atlanticului, Europa „urmează mișcarea”, salută revista londoneză. În Italia, Giorgia Meloni „și-a asumat rolul celui mai influent lider de pe continent”, în timp ce, peste Rin, CDU (dreapta) și AfD (extrema dreaptă) ar putea să-i depășească pe social-democrații cancelarului în exercițiu, Olaf Scholz, la alegerile legislative anticipate din 23 februarie.

În acest context este văzută și vizita „surpriză” de sâmbătă a premierului italian Giorgia Meloni la reședința din Florida a lui Donald Trump. Demersul e menit să ducă la o „strângere a legăturilor” pe baza viziunilor „conservatoare” ale celor doi. „Întrevederea le dă speranțe susținătorilor lui Meloni că ar putea deveni un aliat de referință al lui Trump în Europa pentru a media tensiunile dintre liderii europeni și noul președinte american, care a amenințat să lanseze un război comercial cu Bătrânul Continent, reducând totodată sprjinul american față de unele state din NATO și față de Ucraina în războiul acesteia cu Rusia”. De altfel, „misiunea americană a lui Meloni a fost regizată de Elon Musk”, miliardarul apropiat de Trump cu care premierul italian are deja o relație de prietenie.

În Austria, unde „la trei luni de la alegerile din 29 septembrie și după ore și ore de negocieri, eforturile de a găsi o majoritate capabilă să blocheze extrema dreaptă s-au prăbușit sâmbătă”, iar „formarea unei coaliții guvernamentale capabile să țină ferm frâiele acestei țări profund divizate se anunţă mai dificilă ca oricând”. „Eșecul discuțiilor […] va consolida Partidul Libertății (FPÖ), o formațiune anti-migranți și pro-Rusia, care a urcat pe primul loc la alegerile naționale din septembrie.

O excepție în Europa

„Pentru moment, o țară pare să fie excepția de la regulă”, notează editorialiștii James Kanagasooriam și Patrick Flynn. Regatul Unit, condus din iulie 2024 de Partidul Laburist, în contrast puternic cu tendința europeană de dreapta, simbolizată în continuare, potrivit The Spectator, de ascensiunea Adunării Naționale în Franța. „Dar dacă privim dincolo de Palatul Westminster, curentele profunde ale opiniei publice merg în direcția opusă laburiștilor”, afirmă publicația condusă de fostul ministru conservator Michael Gove.

Din vară, popularitatea noului prim-ministru, Keir Starmer, a scăzut dramatic, „iar electoratul pare să se îndrepte spre dreapta” în ceea ce privește o serie de probleme, precum imigrația și cheltuielile publice. În ambuscadă, populistul Nigel Farage și noul lider al conservatorilor, Kemi Badenoch, luptă din greu pentru a-i cuceri pe cei dezamăgiți de primele luni ale laburiștilor. „Rămâne de văzut care figură va ieși victorioasă și va duce țara în Clubul dreptei”, conchide The Spectator.

Sprijinul manifestat de Musk pentru extrema dreaptă din Europa generează deja reacții din partea unor lideri europeni, precum cancelarul german Olaf Scholz, președintele Franței Emanuel Macron sau premierul britanic, Keir Starmer.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a exprimat duminică o poziție mai amplă. Barrot a declarat că republicanii americani vor trebui să-și „asume responsabilitatea” pentru comentariile miliardarului Elon Musk, apropiat al președintelui ales Donald Trump, dacă sprijinul său pentru dreapta dură europeană se va dovedi sincer. Subliniind că „democrația este o comoară fragilă”, ministrul francez de externe a insistat că „nu putem accepta (…) ca dezbaterea electorală să fie relocată pe platformele de social media, ale căror reguli sunt stabilite de miliardari americani sau chinezi și care sunt folosite de inamicii democrației pentru a ne slăbi”. El a mai amintit că la nivel european „există anchete deschise cu privire la platformele X şi TikTok”, iar „dacă se dovedește că aceste platforme au dus la manipularea dezbaterii publice, sancțiunile trebuie adoptate și aplicate ferm”, a mai spus Jean-Noël Barrot.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite